Din cauza temperaturilor scăzute, lebedele şi păsările cântătoare sunt în pericol

Ovidiu Bufnilă, responsabil comunicare la SOR, explică la RFI cum sunt afectate păsările de vremea extrem de rece din ultima perioadă:

Cele mai afectate la ora actuală sunt păsările de talie mare, păsări acvatice. Aici mă refer la lebede.

În al doilea rând sunt afectate păsările de talie mică, păsările cântătoare, cele pe care le avem aproape de locuinţă şi de parcuri.

O pasăre de talie mare, aşa cum este lebăda de vară sau lebăda de iarnă are nevoie de hrană. Dacă nu are hrană, slăbirea se produce brusc, din cauza frigului, pentru că tot ce au aceste păsări ca resurse consumă ca să se apere de ger şi temperaturile sunt cu mult sub zero, de aceea, nici nu mai pot să zboare. Ele caută un ochi de apă, să nu fie apă îngheţată, când găsesc un astfel de ochi de apă se pun acolo, dar dacă nu mai pot să zboare, nu se mai pot deplasa, ajung să moară şi de frig şi de foame.

Este foarte important pentru ele să se aducă hrană aproape de ceea ce consumă ele şi aici mă refer la vegetale, gen resturi de varză, coji de cartofi, salată, dar mai ales dacă are cineva, boabe crude de porumb”.

De ce să nu le dăm păsărilor pâine?

Ovidiu Bufnilă explică faptul că “pâinea nu este bună pentru păsări, în primul şi-n primul rând pentru că are drojdie şi alţi aditivi, substanţe pe care ele nu le folosesc la hrănire, pe care nu le găsesc nicăieri în natură.

Când vorbim despre păsările cântătoare, piţigoi, vrăbii de câmp, vrăbii de casă, mierle, sturzi, cinteze, cintezele de iarnă, mă refer în primul rând la hrana naturală. Aici vorbim de seminţele de floarea soarelui, care au foarte mult ulei, la miezul de nucă, ideal pentru absolut orice pasăre cântătoare. Vorbind despre mierle şi sturzi, ele consumă foarte bine şi fructe de orice natură, inclusiv măr, dacă este lăsat afară, tăiat în bucăţele, dar şi grâu, spărtură de porumb, orez fiert, arpacaş”.

“Exemplul pe care noi îl dăm mereu este cel al piţigoiului albastru, o pasăre extrem de mică, are undeva la 12 grame şi care pe timpul unei nopţi geroase ajunge să piardă şi 33% din masa corporală. Asta înseamnă că dacă dimineaţă nu găseşte hrană, pasărea aceea moare. Din păcate, avem semnalări din Bucureşti şi din oraşele din ţară, deja au fost găsiţi piţigoi care au murit de frig şi au murit şi de foame”, spune responsabilul SOR.

Sursa: rfi.ro