Cum putem reduce deșeurile organice prin compostare comunitară în oraș

În tot mai multe orașe din lume, resturile alimentare și vegetale nu mai ajung la groapa de gunoi. Ele sunt colectate separat și transformate, chiar în cartiere, în compost pentru spațiile verzi. Practica se numește compostare urbană sau comunitară și este considerată una dintre cele mai simple soluții pentru reducerea deșeurilor organice în orașe.

Cum funcționează

Compostarea comunitară presupune instalarea unor compostoare dedicate în curțile blocurilor, spații verzi de cartier sau în apropierea instituțiilor publice. Locatarii aduc resturi biodegradabile – coji de legume și fructe, zaț de cafea, resturi vegetale – respectând reguli clare despre ce poate și ce nu poate fi compostat.

Procesul este supravegheat de comunitate sau de persoane responsabile, iar compostul obținut este folosit ulterior pentru îngrijirea spațiilor verzi din zonă. Atunci când este gestionată corect, compostarea nu produce mirosuri și nu creează disconfort.

Ce putem composta

• resturi de fructe și legume;
• zaț de cafea și filtre de hârtie;
• resturi de ceai (nu în pliculețe care conțin microplastic);
• coji de ouă, preferabil zdrobite;
• carton mărunțit și hârtie simplă;
• frunze uscate și resturi vegetale din grădină.

Ce ar trebui să evităm

• cantități mari de mâncare gătită, care pot produce miros;
• alimente uleioase, care se descompun lent;
• carne, pește și produse lactate, care pot atrage dăunători și genera miros neplăcut.

Exemple internaționale de compostare urbană

În mai multe orașe europene, compostarea urbană a devenit deja o practică obișnuită.

Un exemplu este Leuven, Belgia, unde în cartierele rezidențiale sunt instalate puncte de compostare comunitară, gestionate de locatari cu sprijinul autorităților locale. Compostoarele sunt amplasate în spații verzi, iar comunitatea este instruită periodic cum să le folosească corect.

De asemnea Franța a introdus din 2024 separarea deșeurile alimentare de deșeurile obișnuite folosind containere de compost obligatorii.

Inițiative similare există și în orașe Bruxelles, Barcelona sau Berlin, unde municipalitățile sprijină compostarea de proximitate prin echipamente, ghiduri clare și campanii de informare. În unele cazuri, compostarea este integrată în strategiile locale de reducere a deșeurilor și de economie circulară.

Se poate și la Chișinău

Un astfel de model ar putea fi testat și în Chișinău. Asociația EcoVisio lansează un proiect-pilot de compostare comunitară și caută comunități dispuse să instaleze un compostor urban într-o curte de bloc sau într-un spațiu verde din apropiere.

Proiectul se adresează asociațiilor de locatari, instituțiilor (școli, grădinițe) sau grupurilor de inițiativă din Chișinău și suburbii, care își doresc să reducă biodeșeurile și să transforme resturile vegetale în compost pentru spațiile verzi.

Ce oferă EcoVisio în cadrul proiectului-pilot:

• instalarea unui punct de compostare (compostor sau recipiente dedicate);
• instruire practică pentru locatari despre utilizarea și întreținerea compostorului;
• materiale de comunicare (afișe, instrucțiuni) și suport pe parcurs;
• vizibilitate pentru comunitatea selectată, ca exemplu pentru alte cartiere.

Pentru comunitatea-pilot sunt necesare un spațiu potrivit, un nucleu de locatari implicați și una-două persoane care să ajute la coordonare.

Cum putem aplica

Comunitățile interesate pot completa formularul de înscriere până la 20 februarie 2026: https://forms.gle/sRdEANm3KTPdRdKu7

Citește și: Compostarea în condiții casnice. Scăpăm de mirosuri, fertilizăm solul și hrănim plantele

Deșeurile organice reprezintă aproape 50% din totalul deșeurilor menajere

Potrivit unui studiu realizat de Banca Mondială, lumea produce anual peste 2 miliarde de tone de deșeuri, iar numărul acestora se așteaptă să crească cu 73%, ajungând la aproape 4 miliarde de tone până în 2050.

Deșeurile organice reprezintă aproape 50% din totalul deșeurilor menajere, arată un raport ONU din 2024. Gestionarea deșeurilor este una dintre cele mai mari provocări de mediu cu care se confruntă orașele și comunitățile din întreaga lume. În fiecare zi, sunt generate milioane de tone de deșeuri, multe dintre acestea ajungând în gropi de gunoi sau incineratoare, contribuind la poluare, emisii de gaze cu efect de seră și pericole pentru sănătate.

De asemenea, sunt o sursă majoră de emisii de metan, un gaz cu efect de seră de 25 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon în captarea căldurii în atmosferă.