Mai multe culturi agricole nu vor rezista. Vezi întreaga listă AICI

Mai multe culturi agricole nu vor putea rezista temperaturilor scăzute și fenomenelor meteorologice care s-au abătut peste Moldova.

Potrivit Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, actualmente gradul de afectare a culturilor de câmp nu poate fi determinat, din motiv că sunt prevăzute ninsori în următoarele zile.

„Posibil cea mai afectată cultură va fi rapița. Agricultorii care au reușit să facă lucrările de fertilizare la culturile de toamnă nu vor fi afectați substanțial.

În cel mai mare risc se află: plantațiile de nuc  și plantațiile sâmburoase:  cireșul, vișina, prunul, caisele și piersicul.

De asemenea, pomii tineri pot fi afectați, din motiv că aceștia nu sunt pregătiți pentru astfel de temperaturi sensibile”, transmite MAIA.

După finalizarea valului de ninsori, Ministerul Agriculturii va organiza ieșiri în teritoriu pentru a determina gradul de afectare a culturilor de câmp.

Conform prognozelor  Serviciului Hidrometeorologic de Stat, cea mai riscantă perioadă pentru culturile agricole va fi noapte din 20 aprilie spre 21 aprilie 2017.

Cele mai rezistente la înghețuri sunt ceapa, usturoiul, morcovul, varza, leguminoasele pentru boabe, etc., care, în dependență de cultură și faza de creștere în care se află, pot rezista la temperaturile de -2 ˚C până la temperaturile de  – 10 ˚C.

Probabilitatea vătămării de către îngheţuri a plantelor răsărite de porumb în dependenţă de termenii de semănat constituie 5 – 10%.

Probabilitatea vătămării plantelor de floarea soarelui şi sfeclei de zahăr în timpul răsăririi lor nu este mare şi este posibilă doar în raioanele de nord ale republicii.

Tutunul este foarte vulnerabil la îngheţ primăvara după răsădirea lui în sol. Îngheţurile cu intensitatea 0 – 1°C frig pot provoca pieirea totală a plantelor.

Potrivit Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, există câteva posibilități de luptă împotriva îngheţurilor tardive de primăvară:

• Măsuri practice înainte de plantare sau însămânţare (plantele sensibile la îngheţ sunt cultivate pe pante cu expoziţia sudică sau sud-vestică, care asigură scurgerea cu uşurinţă a aerului rece pe văi);

• Măsuri prin care se urmăreşte atenuarea radiaţiei nocturne (fumigaţiile, adăpostirea, perdele vegetale de protecţie);

• Măsuri prin care se realizează creşterea temperaturii solului şi a aerului (încălzirea suprafeţei solului prin irigare, încălzirea cu aer cald);

• Mijloace mecanice (ventilarea aerului) prin care se împiedică formarea inversiunilor termice în stratul de aer din vecinătatea solului;

• Măsuri agrofitotehnice prin care se influenţează proprietăţile termice ale stratului arabil şi procesele radiative la suprafaţa solului.

Toate aceste metode determină reducerea răcirilor radiative, distrugerea stratului de inversiune termică de la sol, omogenizarea temperaturii aerului în stratul microclimatic şi în consecinţă, menţinerea temperaturii aerului şi pe suprafaţa solului mai mare de 0^oC.

Aplicarea acestor măsuri se face în mod diferenţiat, în raport cu condiţiile meteorologice şi locale (relief şi microrelief, soiuri de plante, condiţii tehnice), ca şi de costurile materiale posibile.

Pragurile termice critice (°C) ale culturilor în diferite faze de vegetaţie, faţă de îngheţ (după Maximov)

 *) Limitele termice care provoacă începutul vătămării (°C); 

**) Limitele termice care provoacă distrugerea parţială a plantelor (°C).