(VIDEO) După COP29, Republica Moldova așteaptă sprijin pentru proiectele sale de mediu și energie verde

Republica Moldova, considerată „cea mai vulnerabilă țară din Europa în fața schimbărilor climatice”, are șanse mari să atragă finanțare și sprijin în urma Conferinței Organizației Națiunilor Unite (ONU) privind schimbările climatice (COP29), care a avut loc la Baku, Azerbaidjan, în perioada 11-22 noiembrie. Aceasta, pentru că este văzută cu ochi buni de comunitatea de mediu și de partenerii de dezvoltare: este singura țară din spațiul ex-sovietic cu o lege privind acțiunile climatice și a mai elaborat și Planul Național Integrat pentru Energie și Climă. De asemenea, decarbonizarea economiei, adaptarea la schimbările climatice și combaterea lor sunt prevăzute și de alte documente oficiale, inclusiv de Programul Național de Împădurire și Planul II pentru gestionarea bazinului râului Nistru. 

Ce s-a discutat și ce s-a decis la COP29?

Conferința Organizației Națiunilor Unite (ONU) privind schimbările climatice (COP29), care s-a desfășurat la Baku, Azerbaidjan, în perioada 11-22 noiembrie, a avut ca scop principal accelerarea acțiunilor globale împotriva schimbărilor climatice. Unul dintre obiectivele cheie discutat a fost limitarea încălzirii globale la 1,5°C (conform Acordului de la Paris). S-a discutat despre necesitatea reducerii treptate a utilizării combustibililor fosili și creșterea utilizării surselor de energie regenerabilă.

Genericul conferinței a fost „Solidaritate pentru o lume verde”. Accentul a fost pus pe finanțarea pe care țările mai bogate o pot oferi țărilor mai puțin dezvoltate pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și adaptarea la schimbările climatice.

Mai multe instituții financiare internaționale au anunțat angajamente importante, cum ar fi creșterea finanțării pentru climă până la 120 miliarde USD anual pentru țările cu venituri mici și medii. De asemenea, inițiativele private au inclus investiții în adaptare agricolă și programe pentru tranziția la energie verde. Azebaidjanul, care a găzduit conferința și este un exportator semnificativ de petrol și gaze, a anunțat că lansează un fond de 1 miliard de dolari pentru sprijinirea țărilor mai sărace în problematica de mediu.

Presa internațională remarcă, totuși, că aspecte importante, precum detalierea noului obiectiv financiar colectiv, urmează să fie dezvoltate în cadrul unor întâlniri viitoare, deoarece între țările dezvoltate și cele emergente persistă divergențele cu privire la responsabilități și contribuții.

Avem nevoie de sprijin extern la realizarea proiectelor de mediu

Și datorită participării la COP29, a întrevederilor bilaterale în marja acesteia, Republica Moldova poate obține finanțare pentru adaptarea la schimbările climatice, inclusiv pentru proiecte de energie verde, eficiență energetică și răspuns la dezastre.

Din componența delegației noastre la conferință au făcut parte ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu, și ministrul Energiei, Victor Parlicov, cu care Ecopresa a stat de vorbă în preajma reuniunii.

„Tema principală a conferinței vor fi noile ținte de finanțare. Noi, ca țară mai slab dezvoltată, avem nevoie să implementăm programele pe care le adoptăm în Guvern, în Parlament. Avem Programul național de dezvoltare cu emisii reduse 2030 –  aplicarea lui presupune în jur de 30 miliarde de lei. De asta, este important să avem discuții cu partenerii, cu miniștrii omologi și să creăm noi parteneriate (finanțare, granturi) pentru programele noastre de mediu”, ne-a spus ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu.

„Vreau să prezentăm ce am reușit să facem până acum, ce facem acum, ce ne propunem în continuare. Pentru a atrage resurse suplimentare în țara noastră și să ne facem o țară care ar fi exemplu pentru multe alte țări în ceea ce ține de viteza cu care ne mișcăm către neutralitatea climatică. Gama de soluții pe care o putem propune ca țară vizează atât sectorul energetic, cât și lucruri care se întâmplă pe alte dimensiuni. (…) În speță, aș vrea să menționez aici programul național de împădurire, inițiat de doamna președintă Maia Sandu, care este nu doar un instrument de a crește calitatea vieții, calitatea apei și calitatea solului și aerului în Republica Moldova, dar și un instrument de sechestrare a carbonului din atmosferă și o contribuție a noastră, oricât de modestă ar fi, la reducerea emisiilor și concentrației de gaze cu efect de seră în atmosferă”, ne-a declarat ministrul Energiei, Victor Parlicov.

Ce prevede legea Republicii Moldova privind acțiunile climatice

 Legea privind acțiunile climatice (adoptată în aprilie 2024) este esențială, pentru că stabilește bazele tranziției către o economie verde și sprijină reziliența la schimbările climatice. Stabilește că „adaptarea la schimbările climatice este un proces continuu”, iar planificarea măsurilor necesare se va efectua repetat, pentru o perioadă de 4 ani.

Prevede reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră care se emană în atmosferă în timpul arderii combustibililor fosili (cărbuni, gaze, petrol) în vederea protecției sănătății umane, consolidarea rezilienței și reducerea vulnerabilității societății la schimbările climatice. Prin această lege, legislația națională este aliniată la cea a UE, în conformitate cu obiectivele Acordului Acordul Climatic de la Paris, care prevede menținerea încălzirii globale în limita a 1,5 grade Celsius.

Iată principalele prevederi ale legii RM:

1.    Neutralitatea climatică până în 2050: Republica Moldova se angajează să atingă neutralitatea emisiilor de carbon. Astfel este preluat obiectivul UE referitor la atingerea neutralității climatice până în anul 2050 – de a nu emite în atmosferă un volum de gaze cu efect de seră mai mare decât cel care poate fi absorbit de natură prin intermediul pădurilor, oceanelor, solului.

2.    Monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor: Se introduce un sistem riguros de monitorizare pentru domenii precum aviația și instalațiile staționare, pentru a asigura o raportare transparentă și precisă a emisiilor.

3.    Comisia Națională privind Schimbările Climatice: Aceasta va coordona politicile climatice la nivel guvernamental și va aproba proiectele de investiții publice legate de adaptarea și atenuarea schimbărilor climatice.

4.    Transpunerea legislației UE: Legea armonizează cadrul legislativ național cu regulamentele și directivele europene, consolidând colaborarea cu UE în domeniul climatic.

5.    Principiul „poluatorul plătește”: Acesta impune responsabilitatea celor care contribuie la poluare să suporte costurile de reducere și compensare a emisiilor.

Sarcini și obiective pentru toate instituțiile statului

Legea privind schimbările climatice formulează sarcini și obiective pentru toate instituțiile statului, de la ministere până la autoritățile publice locale, precum și colaborarea dintre ele.

Ministerul Sănătății va evalua riscurile provocate de efectele schimbărilor climatice asupra stării de sănătate a populației și va elabora măsuri de atenuare a impactului.

De informarea, salvarea și protecția vieții oamenilor în cazul unor situații extreme va fi responsabil Ministerul Afacerilor Interne. Prin intermediul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, ministerul va organiza „activități de lichidare și de limitare a consecințelor situațiilor de urgență și ale celor excepționale prin misiuni de informare, de cercetare inginerească, chimică, bacteriologică și radiologică, de decontaminare, de evacuare, de adăpostire, de căutare, de salvare-deblocare, de descarcerare, de acordare a primului ajutor calificat, de stingere a incendiilor, de transportare, de asigurare cu apă potabilă, precum și va întreprinde alte măsuri de protecție a populației și bunurilor materiale, cu forțe proprii sau în cooperare cu alte structuri”.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare va fi responsabil de adaptarea la schimbările climatice în domeniile ce sunt de competența sa.

Ce prevede Planul Național Integrat pentru Energie și Climă (PNIEC)

În paralel cu legea privind acțiunile climatice, Republica Moldova se va conduce și de Planul Național Integrat pentru Energie și Climă (PNIEC) pentru anii 2025-2030, în curs de adoptare. Se dorește reducerea gazelor cu efect de seră prin renunţarea treptată la combustibilii fosili (cărbuni, petrol, gaze) şi dezvoltarea energiei din surse regenerabile (eoliană, solară, hidroelectrică, geotermală, biomasa și biocombustibilii).  

Republica Moldova, care nu este puternic industrializată, emite o cantitate relativ mică de gaze cu efect de seră – mai puţin de 1% din emisiile globale, potrivit PNUD. Oricum, autoritățile şi-au propus ca emisiile de gaze cu efect de seră să fie compensate integral de absorbția de astfel de gaze şi prin decarbonizarea tuturor sectoarelor economiei şi prin împădurire.

Țintele PNIEC sunt: 

Securitate energetică;

Piață internă a energiei;

Eficiență energetică;

Decarbonizare;

Cercetare, inovare și competitivitate.

 „Republica Moldova are o intensitate energetică de 3,4 ori mai mare decât media în țările Uniunii Europene, ceea ce înseamnă costuri mai mari cu energia pentru o unitate de PIB, dar și pentru fiecare familie în parte. Acest document setează prioritățile și țintele pe care trebuie să le atingem și politicile pe care trebuie să le implementăm pentru a atinge obiectivele de a avea energie sigură, sustenabilă și accesibilă tuturor consumatorilor”, precizează Victor Parlicov, ministrul Energiei.

Prin PNIEC, Republica Moldova se angajează să aibă către anul 2030 o pondere de 27% a energiei regenerabile în consumul final de energie, să reducă emisiile de gaze cu efect de seră (GES) cu 68,6% față de anul 1990.

Pe dimensiunea decarbonizării sectorului energetic, PNIEC prevede înlocuirea lemnului de foc cu energie regenerabilă și tehnologii mai eficiente, creșterea capacităților de energie eoliană și fotovoltaică. Nu prevede în mod expres până în 2030 și reducerea consumului de gaze naturale, dar se referă doar la o diversificare a surselor (pentru a nu mai depinde de gazele rusești).

PNIEC include și mecanismul de compensații pentru consumatorii de resurse energetice vulnerabili. Mai prevede reducerea consumului energetic și creșterea eficienței energetice în clădirile publice și private și promovarea transportului electric.

PNIEC este angajamentul juridic al țării în atingerea obiectivelor legate de energie și climă. Planul a fost elaborat de Ministerul Energiei, cu sprijinul experților UE, se referă la reducerea emisiilor cu efect de seră și, ca urmare, la reducerea impactului nociv asupra climei. 

 Fără împădurire, nicio soluție nu va fi eficientă

Republica Moldova este singura țară din spațiul fost sovietic care are o lege privind acțiunile climatice, o legislație modernă în materie de mediu. Acest lucru este văzut cu ochi foarte buni de partenerii de dezvoltare și de comunitatea internațională de mediu. Expertul european de mediu Julian Gröger a evidențiat recent acest aspect, în cadrul unui atelier consacrat participării societății civile la elaborarea legislației RM privind schimbările climatice.

Decarbonizarea economiei, adaptarea la schimbările climatice și combaterea lor sunt prevăzute și de alte documente oficiale, inclusiv de Programul Național de Împădurire și Planul II pentru gestionarea bazinului râului Nistru.

Împădurirea este esențială și nicio altă soluție de adaptare la schimbările climatice nu va funcționa fără ea, subliniază experții de mediu consacrați Alecu Reniță și Ilia Trombițki, solicitați de Ecopresa. Pădurea absoarbe carbonul, ne asigură aer curat și umbră, atrage ploi și vânt, protejează apele de poluare și evaporare, ajută la reținerea apei în sol și-i menține umiditatea, îl apără de eroziune și degradare.

CITEȘTE ȘI: Semnele arată că Republica Moldova se transformă în deșert. Cum să acționăm acum, când schimbările climatice ne dau viața peste cap

În 2023, în Republica Moldova a fost adoptat Programul Național de Împădurire, la inițiativa președintei Maia Sandu. Acesta prevede reabilitarea fondului forestier degradat și crearea de noi păduri pe o suprafață de aproximativ 150 de mii de hectare pe parcursul a 10 ani. Astfel, suprafețele de teren împădurit urmează să fie extinse până la 15% din teritoriu, de la actualele 10-11%. Republica Moldova are un grad de acoperire cu păduri printre cele mai scăzute din Europa, media europeană fiind de 39.8% în 2020. În plus, doar 47% dintre pădurile noastre (175.500 de hectare) „au valoare ridicată de conservare”.

O suprafață de 7.400 de hectare urmează să fie împădurită în Republica Moldova pe parcursul anului 2024. Primăvara au fost plantați copaci pe 3.300 de ha, iar toamna vor mai fi sădite păduri pe restul 4.100 de ha. Anul acesta vor fi împădurite cu vreo 200 de ha mai mult decât în 2023, când pe 7.200 de hectare au fost sădiți vreo 24 de milioane de puieți forestieri (stejar, salcâm, paltin, corcoduș, vișin turcesc, prun, tei, plop și alte specii).

Împădurirea de până în 2032 va costa 15 miliarde lei – aproximativ 1,5 miliarde de lei pe an. Guvernul a anunțat că 83% din banii necesari vor fi atrași sau împrumutați de la partenerii externi.

Ce este COP?

COP semnifică „Conferința Părților” și se referă de obicei la reuniunile internaționale ale Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (UNFCCC) – procesul ONU de negociere a unui acord pentru limitarea schimbărilor climatice periculoase.

COP este „organul suprem”, autoritatea decizională principală a UNFCCC. Acesta include reprezentanți ai tuturor „părților”, și anume acele țări care au convenit să participe la UNFCCC și sunt determinate să respecte prevederile acesteia, explică euneighbourseast.eu.

Conferința părților la UNFCCC are loc în fiecare an și reprezintă o oportunitate de a negocia noi măsuri și de a examina progresele înregistrate de părți în raport cu obiectivul general al UNFCCC de a limita schimbările climatice, în special Acordul de la Paris, un tratat internațional obligatoriu din punct de vedere juridic privind schimbările climatice, adoptat de 196 de părți la COP21 de la Paris în 2015.

Obiectivul general al Acordului de la Paris este de a menține „creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2°C față de nivelurile preindustriale” și de a continua eforturile „pentru a limita creșterea temperaturii la 1,5°C față de nivelurile preindustriale”.

Pentru a limita încălzirea globală la 1,5°C, emisiile de gaze cu efect de seră trebuie să atingă vârful cel târziu până în 2025 și să scadă cu 43% până în 2030.

*** Material realizat de Ecopresa în cooperare cu Heinrich-Böll-Stiftung e.V.