Bradul de Crăciun | Sărbători ECO-fericite!

Primul brad împodobit de Crăciun a apărut în anul 1510 în orașul Riga, iar prima mențiune scrisă a pomului de Crăciun datează din Germania anului 1536. De atunci, s-au diversificat mult opțiunile și cerințele noastre vizazi de bradul de Crăciun, inclusiv la capitolul „eco”.

Nu trece iarnă fără dezbaterea arzătoare despre cea mai ecologică alegere pentru bradul de Crăciun, unde protagoniștii sunt de obicei bradul artificial, bradul natural tăiat și cel la ghiveci cu rădăcini.

Anul acesta ne-am alăturat și noi dezbaterii cu o trecere în revistă a variantelor disponibile în Republica Moldova, cu bune și cu rele, și cu informații practice despre fiecare. Te invităm să le descoperi pe îndelete în cele ce urmează, fie că ți-ai ales deja bradul pe iarna aceasta sau nu!

Fără brad

După cum ne-o spun mereu ecologiștii, cel mai eco brad este acela care crește afară în pământ, 365 de zile pe an. Așadar, dacă ne putem lipsi de acest obicei, cu siguranță cea mai bună opțiune pentru natură este să sărbătorești fără brad.

Deși pare trist să renunți la această tradiție, nu trebuie să uităm că valoarea bradului de Crăciun este în primul rând una simbolică, și nu materială. Printre semnificațiile importante ale bradului în contextul sărbătorilor se numără:

• spiritul bunătății și dărniciei (de aici și schimbul de cadouri)
• îmbrățișarea naturii și a rolului său în anotimpurile de schimbare
• viața eternă
• îmbrățișarea tradițiilor legate de sărbătoarea Crăciunului.

În plus, sunt multe moduri creative de a-ți decora casa în spiritul sărbătorilor chiar și fără brad. Bunăoară, de ce să nu decorezi folosind chiar crengi de brad, pentru aroma inconfundabilă a sărbătorilor?

Varianta alternativă

Pe locul doi după renunțarea completă la brad, cea mai ecologică alegere ar fi cea a unei alternative crafty la bradul de Crăciun tradițional.  

Aceasta poate fi confecționată din diverse materiale precum carton, material textil, lemn sau chiar obiecte din plastic, contribuind astfel la reducerea amprentei de carbon. Cel mai important aspect este să folosești pe cât posibil lucruri pe care deja le ai prin casă ori pe care le găsești ușor la mâna a doua, pentru a nu produce mai mult gunoi, în special din cel care nu se reciclează (plastic de unică folosință, sclipici etc).

Crearea unui brad alternativ poate să fie la fel de distractivă ca decorarea celui tradițional, mai ales că îți poți da frâu liber imaginației. Pinterest e plin de diverse modele și tutoriale pentru astfel de brăduți, însă poți găsi inspirație și mai aproape de noi – mai exact, pe pagina de Facebook EcoVisio, unde în fiecare iarnă se desfășoară concursul pentru cel mai eco brad de Crăciun din Republica Moldova.

Mai jos poți admira câțiva din brăduții favoriți de-a lungul celor patru ediții de concurs de până acum, fiecare cu ceva-ul lui special.

• 

• 

• 

• 

• 

Și dacă tot vorbim de inspirație, nu putem să nu menționăm bradul alternativ de 15 metri ridicat în La Paz, capitala Boliviei, în 2013. Acesta a fost construit din 50.000 de sticle de plastic reciclate și se aprindea numai după ce patru oameni pedalau câteva minute, rezultatul fiind unul spectaculos.

Brad natural tăiat

Dacă totuși ți-e greu să-ți imaginezi Crăciunul fără brad tradițional, există totuși câteva aspecte de care să ții cont pentru un impact ecologic cât mai redus.

În primul rând, trebuie menționat faptul că majoritatea pomilor de Crăciun – cel mai des molizi (Picea abies), și nu brazi propriu-ziși (Abies) – provin din pepiniere, unde sunt cultivați în mod special, cu acest scop. Aceste pepiniere funcționează ca „fabrici” de producere a oxigenului și oferă adăpost pentru diferite specii de insecte, păsări și animale. În unele pepiniere, brazii sunt tăiați astfel încât, din aceeași tulpină, anul următor să crească un alt pom, care va fi scos la vânzare și el peste 8-10 ani.

Cu toate acestea, creșterea brazilor pentru tăiere nu este lipsită de aspecte negative. Alina Veștea, absolventă a facultății de Horticultură, secția Peisagistică, din Cluj-Napoca (România), ne spune că un brad are nevoie de mulți ani ca să crească, ani în care solul respectiv nu poate fi exploatat în alte moduri benefice pentru mediu. Mai mult decât atât, însăși calitatea solului are de suferit: „Brazii în creștere acidifiază pe termen lung solul în care cresc. Nu știu, însă, ce se face cu solurile respective după ce se taie (brazii, n.a.). Dar din punctul meu de vedere, nu pot fi folosite pentru mult timp. Pot fi ameliorate, să le alcalinizeze pH-ul, dar cred că-i de cercetat mai mult pe temă”.

Când cumperi un brad, nu te sfii să întrebi vânzătorii de unde vine bradul, cum a fost crescut, dacă s-au folosit sau nu pesticide, și orice alte întrebări care te pot ghida spre un brad crescut cât mai prietenos cu mediul. Atenție, de asemenea, la brazii cu prețul mult mult sub cel al pieței, deoarece există riscul să provină din tăieri ilegale.

Cea mai bună variantă ar fi să încerci să găsești o pepinieră responsabilă, cât mai aproape de tine, pentru a minimiza și impactul ecologic rezultat din transport. Astfel de pepiniere pot crea locuri de muncă în comunitățile din apropierea pădurilor și pot genera venituri relevante, contribuind la reducerea presiunii pe pădure.

Reciclarea brazilor naturali

Cunoaștem deja cu toții imaginea dezolantă a containerelor de gunoi prin luna ianuarie, ticsite de trunchiuri de brazi tineri, deja dezvelite de ornamente.

Când sezonul sărbătorilor de iarnă s-a încheiat, modul în care alegem să renunțăm la pomul de Crăciun are și el un impact important asupra mediului. Ca alternative pentru containerul de gunoi, brazii pot fi donați oamenilor care au nevoie de lemne de foc (în special la sate), sau mărunțiți și folosiți ca îngrășământ natural.

Pe la început de 2020, Direcția Locativ-Comunală şi Amenajare din cadrul Consiliului municipal Chișinău anunța pe pagina de Facebook că toți brazii depozitați separați în preajma platformelor de gunoi urmau să fie colectați centralizat de către serviciile de profil din cadrul Primăriei și transportați pentru reciclare la o platformă de pe strada Ghidighici. Aici urmau să fie transformați în rumeguș, spre a fi folosit de către Spații Verzi ca mulci și îngrășământ.

Vasile Efros, șef al Direcției Amenajare și Mediu în cadrul Direcției Generale Locativ-Comunale, a declarat pentru EcoPresa că acțiunea va fi reluată undeva la mijlocul lunii ianuarie 2022, urmând să fie anunțată pe canalele de comunicare ale instituției.

Pe lângă punctul de reciclare de pe str. Ghidighici, aflat sub gestiunea Primăriei Chișinău, e posibil ca sezonul acesta brazii să fie transportați și în altă locație, care va fi specificată în anunț. Astfel, persoanele fizice și agenții economice vor avea opțiunea de a aduce brazii direct acolo.

Potrivit lui Vasile Efros, sezonul trecut brazii au fost duși spre reciclare la Stația de Epurare a Apelor Uzate din Chișinău, unde se implementează un proiect de compostare a deșeurilor organice. Cel mai probabil, brazii colectați în ianuarie 2022 vor fi și ei integrați în același compost, însă pot fi folosiți și pe post de mulci de către Spații Verzi, cum a fost cazul în anii trecuți, inclusiv în Parcul Dendrariu.

Brad la ghiveci

Bradul în ghiveci este un produs relativ nou pe piață, dar care se bucură deja de succes inclusiv la noi în țară.

Motivul succesului este ușor de înțeles – la prima vedere, pare cea mai optimă variantă, căci ne permite să ne bucurăm de experiența autentică a sărbătorilor fără a sacrifica viața unui brăduț. Totuși, specialiștii de mediu ne atrag atenția la faptul că e nevoie de multă grijă pentru ca un brad la ghiveci să supraviețuiască ulterior în pământ. Și că de multe ori, chiar comercianții de brazi traumatizează pomii, fără a ține cont de unele aspecte legate de rădăcină.

De pildă, în majoritatea cazurilor, bradul pe care îl cumpărăm la ghiveci este un brad extras din pepinieră (dar cu balot de pământ) și transferat în ghiveci înaintea sărbătorilor. După cum ne informează EcoVisio, copacul își pierde astfel inevitabil o parte din rădăcini, ceea ce îi scade din start șansele la viață. De aceea, e de preferat să cumpărăm brad crescut direct în ghiveci, deși se găsesc mai rar, pentru a avea o rată de succes mai mare la transplantarea în sol, cât și la supraviețuire. De asemenea, înălțimea optimă a unui brad ca să reziste la ghiveci este de 1-1,5 metri.

Totodată, mărimea ghiveciului în care vine brăduțul este adesea prea mică, iar substratul din el se usucă repede. Dacă observi asta la bradul tău, EcoVisio recomandă să îl muți deodată într-un ghiveci mai mare, unde să se simtă mai în largul lui până îl plantezi afară, în sol. Nu uita să îi pui și o farfurie pentru a elibera apa în exces, altfel îi putrezesc rădăcinile și mor.

Bradul trebuie, pe cât posibil, să fie așezat într-o cameră neîncălzită, iar când nu este posibil, trebuie așezat în cea mai răcoroasă cameră, cât mai departe de sursa de încălzire. Pentru brad, căldura din încăpere semnalizează sosirea primăverii, astfel copacul se activează și se pornește să crească, pierzându-și puterile.

Bradul trebuie udat zilnic, pentru creșterea șanselor de supraviețuire și este recomandat să nu stea în casă mai mult de două săptămâni, ci să fie sădit imediat după sărbători, dacă încă nu a dat înghețul. Este binevenită, de asemenea, o tranziție graduală a bradului de la căldura din casă la frigul de afară, cu o ședere intermediară pe balcon.

Pe lângă momentul plantării, trebuie ales la fel de grijuliu și locul unde plantăm brăduțul: „Dacă e de luat la ghiveci, sunt două specii care se vând sub numele de brad: Abies și Picea. Abies e brad, Picea e molid. Picea are rădăcina trasanta, la suprafață, ceea ce îi dă șanse mai mari să supravietuiască dacă o transplantezi în grădină. Însă trebuie ținut cont că e invazivă, sparge trotuare și fundația casei (deci se infiltrează apă), iar la vânt puternic e doborât ușor. Sub ele nici nu crește aproape nimic, fiindcă acele-s acide” – ne explică Alina Veștea.

O ultimă, dar importantă precauție: evită brăduții dați cu zăpadă artificială, care ucid copăceii. De la inițiativa Seed It Forward aflăm că astfel de brăduți sunt mai mult morți decât vii, singura speranță a lor fiind doar dacă nu sunt acoperiți în totalitate. Zăpada artificială nu poate fi compostată și nici nu e bine să fie arsă, transformând brazii naturali în gunoi care nu poate fi reciclat.

Dacă totuși nu te-a speriat această listă cu avertizări și vrei să încerci provocarea unui brad la ghiveci, avem aceeași recomandare ca și în cazul brazilor tăiați, și anume: să te orientezi spre vânzători de încredere, care se străduie să asigure brăduțului condiții optime pentru creștere și știu să-ți ofere sfaturi utile de îngrijire.

Fermierul Alexei Micu, practicant și susținător al agriculturii ecologice de ani buni, are în vânzare brazi la ghiveci cu înălțimea de la 1 la 3 metri, prețul variind între 200 și 1500 de lei.

Mai poți comanda brazi la ghiveci și de la Bradissimo, unde opțiunile variază de la 1,5 la 2 metri, cu prețuri între 790 și 1490 lei. Bradul îți va fi livrat gratuit chiar de către Moș Crăciun, care îți da dărui cadou și o ghirlandă de luminițe.

Dacă te mulțumești și cu un brăduț la ghiveci mai modest, îl găsești la Floral Soul – de sine-stătător la 300 de lei sau ca parte a setului de plante Christmas Starter Pack, din care mai face parte cactusul Crăciunel și planta Poinsettia, la prețul de 550 de lei.

Brad artificial

Bradul artificial este tot o bine-cunoscută alternativă a bradului de Crăciun, aleasă de mulți deoarece poate fi reutilizat pe termen lung, cruțând astfel viața a mulți brăduți naturali.

Cu toate acestea, studiile ne arată că este de 3 ori mai poluant să produci un brad artificial decât să tai, în fiecare an, unul natural, cultivat local, explicația fiind emisiile produse de transportul brazilor artificiali. Dat fiind că undeva la 95% din brazii artificiali ajung la noi tocmai din China, impactul transportului nu e deloc neglijabil.

Însă nu doar transportul, ci și procesul de producție al brazilor de plastic își lasă amprenta asupra mediului. Majoritatea brazilor artificiali sunt făcuți din PVC, material care elimină substanțe cancerigene în timpul producției și care nu poate reciclat după aruncare. De aceea, un brad din PVC trebuie refolosit timp de cel puțin 20 de ani pentru a compensa cantitatea de energie utilizată în producția sa.

Dacă te simți pregătit de o relație atât de îndelungă cu un brad artificial sau pur și simplu îți e mai comod ca opțiune, încearcă să te orientezi către producători locali și eventual, o compoziție din alte materiale decât PVC. Pe Brazi.md vei găsi brazi artificiali produși în Republica Moldova, iar oferta lor include și opțiuni din silicon sau cauciuc turnat 3D.

---

Indiferent ce opțiune vei alege pentru bradul de Crăciun anul acesta, nu uita să te bucuri de valorile care contează cu adevărat de sărbători, dincolo de consumerismul care domină în această perioadă. EcoPresa și EcoVisio îți pregătesc o serie de articole practice despre cum poți sărbători sezonul acesta cu grijă față de natură, de la cadouri la mesele festive. Rămâi cu ochii pe noi!