Astăzi marcăm Ziua Nistrului. Șapte curiozități despre cel mai mare fluviu din țară și detalii despre starea ecologică a acestuia

Anual, în ultima duminică din luna mai, marcăm Ziua Nistrului – eveniment prin care se accentuează importanța fluviului Nistru ca principala arteră acvatică a Republicii Moldova. Râu care definește o parte a hotarului țării, iar bazinul hidrografic al acestuia are o importanță socială, istorică-culturală, dar şi un rol vital în asigurarea cu apă calitativă a necesităților în agricultură, industrie, în menținerea balanței ecologice şi în general în dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova.

Ecopresa.md a selectat mai multe fapte și curiozități despre râul Nistru pe care vi le prezentăm mai jos:

#1. Pe timpuri grecii antici şi romanii cunoşteau acest râu, numindu-l Tiras. În Evul Mediu de-a lungul lui trecea calea comercială de la Lvov spre Crimea şi Turcia.

#2. Pe malul drept al râului au fost construite mai multe cetăţi măreţe, unele dintre ele s-au păstrat până astăzi la Hotin (Ucraina), Soroca, Bender, Belgorod-Dnestrovsk (Ucraina).

#3. Resursele de apă ale bazinului Nistru în limitele teritoriului Republicii Moldova sînt evaluate la 10 700 mil. m³, din acest volum, mai puțin de 30% se formează pe teritoriul țării. Astfel, Nistru alimentează cu apă potabilă circa 80% din populația țării şi 99% din populația mun. Chişinău.

#4. Nistrul își are  izvorul în munții Carpați, o lungime totală de 1350 km și suprafața totală de 72,1 mii km², dintre care, pe teritoriul R. Moldova, lungimea cursului de apă constituie 142,5 km și ocupă o suprafață de 19,2 mii km² sau 26,5 % din teritoriul total al bazinului. 

#5. Fluviul prezintă o importanță considerabilă din punct de vedere transfrontalier, fapt confirmat prin Convenția de la Helsinki privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere şi a lacurilor internaționale.

#6. Bazinul fluviului Nistru constituie un patrimoniu natural unic, un ecosistem caracterizat printr-o biodiversitate bogată, care determină existența unor zone umede de importanță internațională, protejate de legislația națională și instrumentele internaționale, inclusiv prin Convenția Ramsar asupra zonelor umede de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice.

#7. Nistru se încadrează printre cele mai importante 9 cursuri de apă din Europa şi este unul dintre cele mai interesante râuri din regiune.

Râul Nistru, afectat de implicarea antropică

Fluviul Nistru este cel mai mare după debit şi cel mai frumos corp de apă al Moldovei. Dar, datorită activităţii nechibzuite a omului, această arteră acvatică se confruntă cu cele mai grele, şi, probabil, cele mai tragice timpuri pentru ea. 

Potrivit Agenției de Mediu, primul impact negativ asupra ecosistemului fluviului a avut loc la mijlocul secolului al XX-lea. În 1958 la Dubăsari a început funcţionarea primei hidrocentrale electrice pe Nistru. Încă la etapa de proiect, ecologiştii şi-au exprimat îngrijorarea. Dar erau vremuri grele, de după război, satele trebuiau să fie asigurate cu energie electrică, economia agrară înapoiată a Moldovei postbelice avea nevoie disperată de energie electrică ieftină pentru dezvoltare. Rezolvarea problemelor economice şi sociale au fost mult mai importante şi necesare, decât cele ecologice.

La darea în exploatare a hidrocentralei electrice de la Dubăsari a avut loc o dereglare a debitului fluviului pe cursul său inferior. Pe această lungime a Nistrului au început procese ecologice puțin observabile, dar ireversibile. Foarte curând, aceasta a afectat resursele biologice în Nistrul inferior. Treptat, dar foarte curând, au dispărut speciile de peşti semimigratori, deoarece din cauza barajelor nu au putut ajunge la locurile lor de reproducere. A dispărut morunul, a scăzut brusc populaţia de nisetru, de şalău, heringului de Dunăre şi alte specii valoroase de peşti. S-au intensificat procesele alunecărilor de teren ale malurilor fluviului, la care a contribuit şi extracţia intensă, cu dragele de aspiraţie, a amestecului de nisip şi pietriş pe această porţiune. Această extragere a dus la deteriorarea bentosului, la dstrugerea locurilor de reproducere a peştilor.                                                                                  

A doua lovitură suferită de Nistru a avut loc la sfârşitul secolului al XX-lea. În 1986, la Novodnestrovsk, regiunea Sokiryanskaya din Ucraina, a început să funcţioneze a doua staţie hidroelectrică. Pentru umplerea rezervorului din Novodnestrovsk, mai jos de hidrocentrala electrică, în satul Naslavcea, raionul Ocniţa, a fost construit un baraj de reţinere a apei, după care s-a format un alt rezervor pentru pomparea apei în rezervorul superior al hidrocentralei electrice. După dezmembrarea Uniunii Sovietice, ucrainenii au făcut din barajul de la Naslavcea o altă centrală hidroelectrică cu patru blocuri energetice, care funcţionează în curent paralel. Constructorii ultimelor hidrocentrale s-au folosit de experienţa acumulată la construirea anterioară a unor astfel de obiecte, inclusiv şi la hidrocentrala electrică de la Dubăsari, la care, până în acel moment, cea mai mare parte a rezervorului a fost înnămolită din cauza evacuării apei pe turbinele biefului superior. Iată de ce, la noile centrale hidroelectrice s-au folosit evacuarea apei din bieful inferior şi curentul paralel. Aceasta, la rândul său, a condus la schimbări foarte rapide pe cursul de mijloc al Nistrului. Apa rece şi foarte limpezită a dus la creşterea rapidă a vegetaţiei acvatice în Nistru, iar în meandre şi la creşterea vegetaţiei de mlaştină, ceea ce a fost un semnal de alarmă al înmlăştinirii fluviului. De fapt, tot cursul de mijloc al Nistrului a devenit un lac imens cu o încetinire treptată a curgerii de la Naslavcea la Dubăsari.    

Apa rece de pe segmentul de la Naslavcea la Soroca a afectat imediat fauna piscicolă din această regiune. Au dispărut cleanul şi scobarul, somnul şi bibanul, morunaşul, mreana, şi alte specii care nu se pot reproduce în apă rece. Au apărut specii noi de peşti mai puţin valoroase, ce nu sunt specifice pentru aceste locuri: cleanul mic, babuşca, iar din cauza creşterii exagerate a vegetaţiei în fluviu, s-a mărit cantitatea de biban şi ştiucă. Fluctuaţiile zilnice ale nivelului apei au avut un impact negativ asupra reproducerii peştilor.

Fluviul Nistru – principala arteră acvatică a Republicii Moldova, joacă un rol vital în aprovizionarea populaţiei cu apă potabilă, în asigurarea necesităţilor agriculturii, industriei şi, în general, în dezvoltarea durabilă a ţării. Concomitent, fluviul Nistru reprezintă sursa principală de aprovizionare cu apă potabilă a unor localităţi ale Ucrainei, inclusiv a regiunii Odesa, sursa ce determină existenţa unor zone umede de importanţă internaţională, precum şi starea ecosistemului Mării Negre.

Fluviul Nistru este cel mai mare după debit şi cel mai frumos corp de apă al Moldovei. Dar, datorită activităţii nechibzuite a omului, această arteră acvatică se confruntă cu cele mai grele, şi, probabil, cele mai tragice timpuri pentru ea. 

În scopul îmbunătățirii calității apei și gestionării durabile și eficiente a bazinului fluviului Nistru, a fost aprobat Planul de gestionare a districtului hidrografic Nistru (Hotărîrea Guvernului nr.814/2017), prin care s-a realizat un pas important spre implementarea principiului bazinal de gestionare. La moment este inițiată elaborarea ciclului II al Planului de gestionare a districtului bazinului hidrografic Nistru.

În prezent, devine tot mai evident necesitatea de a întreprinde toate acțiunile pentru protecția fluviului Nistru, pentru a asigura gestionarea durabilă a acestuia și a unor ape curate și mediu nepoluat în viitor.