Un nou caz de pasăre sălbatică rănită, după cazul lui Lembe. Un erete de stuf a murit, iar necropsia a evidențiat două corpuri metalice

Un erete de stuf găsit rănit la sfârșitul lunii august într-o suburbie a municipiului Chișinău a murit după aproape o lună de îngrijiri. Investigațiile efectuate după moarte au evidențiat două corpuri metalice suspectate a fi alice, o fractură gravă la aripa dreaptă și infecții severe. Cazul apare la scurt timp după ce un cocostârc negru urmărit prin GPS, Lembe, și patru lopătari au fost găsiți morți în raionul Rîșcani, într-un caz pe care Societatea pentru Protecția Păsărilor și a Naturii (SPPN) l-a făcut public. 

Pe 28 august, o familie dintr-o suburbie a municipiului Chișinău a găsit la sol un mascul tânăr de erete de stuf (Circus aeruginosus). Pasărea nu putea zbura, avea o problemă la aripa dreaptă și era foarte slăbită.

La recomandarea Societății pentru Protecția Păsărilor și a Naturii (SPPN), eretele a fost transportat la o clinică veterinară. Examinarea radiologică a arătat că pasărea avea o fractură la aripa dreaptă. Aripa a fost imobilizată cu ghips, iar pasărea a fost luată în îngrijire la domiciliu.

Starea ei s-a înrăutățit însă rapid, iar pe 23 septembrie eretele a murit.

Ce a arătat necropsia 

Pentru a stabili cauzele morții, SPPN a efectuat mai multe investigații după deces. Radiografia a evidențiat două corpuri metalice de mici dimensiuni: unul în regiunea pectorală și unul în regiunea cloacală și a cozii. Forma și localizarea acestora au ridicat suspiciunea că ar putea fi alice.

La necropsie a fost identificată doar cea de-a doua alică, aflată în regiunea cloacală. Primul corp metalic, observat la radiografie în regiunea pectorală, nu a mai fost găsit. Potrivit SPPN, este posibil ca acesta să fi căzut, deoarece nu părea să fi pătruns adânc în corpul păsării. În aceeași zonă a fost identificată însă o rană superficială, aflată în proces de vindecare.

Necropsia a arătat că pasărea avea și alte probleme grave. La aripa dreaptă a fost confirmată o fractură în regiunea articulației metacarpiene, cu afectarea falangelor II și III. La nivelul humerusului drept a fost identificată osteomielita, un proces inflamator profund care afectează măduva osoasă.

Medicii au constatat și o inflamație severă a faringelui și laringelui. În această zonă existau depuneri fibrinoase groase și un dop fibrinos care obtura aproape complet orificiul laringian.

Potrivit concluziilor prezentate de SPPN, această infecție severă a dus la obstrucționarea mecanică a căilor respiratorii, provocând hipoxie, adică lipsă de oxigen. Aceasta a fost considerată cauza probabilă a morții.

Astfel, pasărea nu a murit direct în urma unor eventuale răni produse de proiectile. În același timp, rănirea, fractura, infecția și starea de debilitare ar fi putut contribui la evoluția stării sale.

Faptul că pasărea a fost găsită pe un teren unde, potrivit familiei care a descoperit-o, se practică vânătoarea ridică suspiciunea că aceasta ar fi putut fi împușcată. SPPN precizează însă că, pe baza necropsiei, nu poate confirma că leziunile au fost provocate prin împușcare și nici că cele două corpuri metalice sunt cu certitudine alice.

Organizația precizează că, în acest moment, nu poate afirma pe baza necropsiei că leziunile au fost provocate prin împușcare și nici că cele două corpuri metalice sunt cu certitudine alice. Cazul a fost transmis Inspectoratului pentru Protecția Mediului. 

Eretele de stuf este o specie frecventă în Republica Moldova

Eretele de stuf (Circus aeruginosus) este o pasăre răpitoare de talie medie, cu o lungime a corpului de 43–54 de centimetri și o anvergură de 115–145 de centimetri. Specia prezintă un dimorfism sexual accentuat. Masculul are aripile și coada deschise la culoare, cu vârfurile aripilor negre și penajul corpului ruginiu, în timp ce femela este predominant maroniu-închis, cu creștetul, gâtul și coada mai deschise la culoare, potrivit Ornitodata – platforma pentru înregistrarea și monitorizarea observațiilor de păsări. 

Eretele de stuf preferă zonele umede cu stufărișuri și alte habitate palustre, dar poate fi întâlnit și în terenuri agricole, pășuni și pajiști aflate în apropierea zonelor umede. Este o specie oportunistă în ceea ce privește hrana și se poate alimenta cu păsări de talie mică și medie, mamifere, pești, reptile, amfibieni și nevertebrate.

În Republica Moldova, specia este frecventă și poate fi observată atât în sezonul cald, cât și în timpul migrației, în mai multe habitate semi-acvatice, spune Silvia Ursul, ornitologă și vicepreședinta SPPN.

Printre amenințările indicate pentru specie se numără pierderea și degradarea zonelor umede, schimbarea utilizării terenurilor, incendierea stufărișurilor și poluarea. Sursa Ornitodata menționează, de asemenea, intoxicarea cu metale grele, inclusiv prin consumarea prăzii contaminate în urma utilizării alicelor de plumb în vânătoare, precum și braconajul.

Un nou caz după moartea lui Lembe

Cazul eretelui apare la scurt timp după cel al cocostârcului negru Lembe și al celor patru lopătari găsiți morți la Pîrjota, raionul Rîșcani.

Lembe avea aproximativ 3,5 luni și se afla la prima sa migrație spre Africa. Pasărea era urmărită prin GPS de ornitologi din Estonia. Pe 6 septembrie, în jurul orei 20:38, transmițătorul a indicat că aceasta a rămas în același loc. Două zile mai târziu, voluntarii SPPN au ajuns la coordonatele transmise și au găsit cadavrul cocostârcului, alături de alte patru păsări moarte, toate lopătari.

Citește și: Cinci păsări protejate, găsite moarte la un iaz din Rîșcani. Un cocostârc urmărit prin satelit a dus la descoperirea cazului

Potrivit SPPN, păsările prezentau urme de împușcare, iar în apropierea cadavrului cocostârcului a fost găsit un cartuș de alice. Necropsia lui Lembe a evidențiat două răni penetrante provocate de alice la nivelul craniului, fracturi ale ambelor aripi și alte traumatisme. Cazul a fost transmis autorităților, iar Inspectoratul de Poliție Rîșcani a inițiat un dosar penal.

După acest caz, SPPN a participat la consultările publice din 18 septembrie privind modificarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic. Organizația a transmis ulterior Comisiei parlamentare de mediu un set de propuneri și amendamente la lege.

Unul dintre amendamentele propuse vizează introducerea unui curs obligatoriu de instruire și a unui examen de cunoștințe zoologice pentru toți posesorii de carnete de vânător. 

„Cea mai importantă prevedere pe care noi o cerem și care în momentul de față lipsește este acest examen de cunoștințe zoologice, care practic oferă vânătorilor oportunitatea să arate, să demonstreze societății că ei dețin cunoștințe”, a explicat Silvia Ursul. 

Potrivit acesteia, un astfel de examen există și în țările vecine. Organizația consideră că vânătorii trebuie să poată identifica speciile de animale sălbatice și să facă diferența între cele care pot fi vânate și cele care nu sunt vizate de vânătoare.

Organizația susține că o asemenea pregătire este cu atât mai importantă în cazul speciilor protejate. În opinia SPPN, nu este suficient ca legea să stabilească speciile care pot fi vânate, ci sunt necesare și garanții că acestea nu vor fi confundate cu alte specii.

Silvia Ursul ne-a informat că SPPN a primit între timp o scrisoare din partea Comisiei parlamentare de mediu, prin care organizația este informată că amendamentele propuse vor fi analizate la nivelul comisiei.

Citește și: Păsări din Cartea Roșie, incluse în ordinul de vânătoare. Ornitologii avertizează că vânarea integrală a cotelor ar putea elimina populații întregi