O fântână care alimenta două sate, a fost reabilitată și amenajată

În marginea satului Coropceni se află o fântână de la care, timp de zeci de ani, oamenii din Coropceni și Suhuluceni își luau apă. Localnicii spun că era una dintre cele mai bune surse de apă din zonă. Acum, fântâna a fost reabilitată și amenajată, însă analizele de laborator arată că apa încă nu poate fi considerată potabilă. Analize repetate vor fi efectuate și după curățare.

Fântâna este cunoscută în sat drept „fântâna lui Gherasim”, după numele unui sătean care ar fi săpat-o în anii de după 1940, își amintește Sergiu Rusu, locuitor al satului Coropceni. 

„În zona asta nu erau izvoare, nu erau fântâni, dar pământurile trebuiau prelucrate. Și fiecare avea norme. Și trebuia de undeva să ia apă”, își amintește acesta.

Potrivit lui Rusu, Gherasim, care era brigadier în sat, a săpat fântâna pentru ca oamenii care lucrau pământurile din zonă să aibă acces la apă.

„El a construit, a săpat fântâna asta și a dat-o la oameni ca să aibă de unde să se aprovizioneze cu apă. Până a se construi fântâna arteziană din sat, mahala de lângă foloseaua această apă.”

Maria Harea își amintește cum, în copilărie, oamenii veneau la fântână și stăteau la rând pentru apă. „Eram mulți în mahala, mulți veneam. În rând stăteam la apă.”

Apa era dusă acasă cu gălețile, uneori cu coromâsla, un obiect din lemn folosit pentru transportarea găleților.

„Și ajungem pe jumătate de căldare acasă, cu apă, care tot se mai bătea așa de picioare, și apoi coromâsla puneam, știți coromâsla cum e? Așa un băț și căldarea acolo și căldarea acolo.”

O perioadă lungă fântâna fost lăsată în paragină.

„Chiar în ultimul timp ea era lăsată în voia sorții și mulțumim celor care au contribuit, care au făcut și chiar sunt mândră”, spune Maria Harea.

Ea spune că va continua să vină la fântână și după reabilitare.

„Și o să beau apă de aici și o să târâi de aici o căldare, chiar dacă sunt bătrână, dar o să târâi și o să-mi aduc aminte de tinerețe.”

O fântână pentru două sate

În acea perioadă, fântâna era importantă nu doar pentru oamenii din Coropceni. Nicolae Vechiu, care locuiește în prezent în Coropceni, dar s-a născut în Suhuluceni, spune că apa de aici era folosită de locuitorii ambelor sate.

„Avea cea mai bună apă de pe teritoriu. Amândouă sate le asigura.”

El spune că grija pentru fântâni s-a schimbat mult față de cum era pe vremuri.

„Cât au fost cei mai bătrâni, mai aveau grijă și le curățau. Acum nu mai văd pe nimeni să mai curăță fântânile.”

Vechiu își amintește că, în urmă cu câțiva ani, s-au făcut analize la 20 de fântâni din sat.

„Din 20 de fântâni, doar una se putea folosi pentru mâncare, pentru băut. Ar trebui iarăși de luat analize, de văzut și cu celelalte.”

El leagă starea fântânilor și de o schimbare mai largă în comunitate.

„Lumea nu mai e unită cum era înainte. E un fel de invidie, unul față de altul. Înainte, când venea primăvara, se adunau câte zece și mai mulți bărbați și curățau fântânile. Acum nu mai vezi așa ceva.”

„O să ne străduim să mobilizăm lumea ca să contribuim la ceea ca să restabilim toate fântânile”

Fântâna a fost reabilitată cu sprijinul Asociației Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic, al A.O. EcoContact și cu suportul Ambasadei Suediei la Chișinău. Primarul satului Coropceni, Ion Harea, spune că lucrările au fost făcute la propunerea sa și cu implicarea locuitorilor din apropiere.

„Când a fost ședința grupului de lucru, am propus ca fântâna asta să fie reabilitată, ca să fie pentru oameni. În sat avem fântâni, dar toate, din păcate, nu sunt îngrijite. Totuși, această fântână a alimentat o parte bună din locuitorii satului.”

Întrebat ce urmează, Harea spune că prioritatea imediată este montarea unui capac pentru fântână, astfel încât vântul să nu aducă gunoaie în apă. Pe termen mai lung, spune el, își dorește să extindă reabilitarea și la alte fântâni din sat.

„O să ne străduim să monitorizăm toate fântânile din sat și să le aducem la o stare cumsecade, și o să încercăm să mobilizăm oamenii ca să contribuim la restabilirea majorității fântânilor pe care le avem.”

Apa a fost testată la un laborator

Apa din fântâna din Coropceni a fost verificată de Centrul de Sănătate Publică Orhei. În iulie 2026, analizele de laborator au arătat probleme microbiologice, astfel că sursa a fost declarată neconformă.

Lilia Curchi, directoarea executivă a Asociației Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic, spune că fântâna a fost aleasă și pentru legătura pe care o are cu comunitatea.

„În alegerea fântânii a contat mult ce spun oamenii. Ne-am consultat în cadrul grupului local, apoi s-a discutat și la primărie. A fost selectată pentru că e una cu istorie, legată de aceste locuri. Oamenii au amintiri frumoase și spun că apa a fost mereu bună.”

„Când am făcut analiza apei, am văzut că sunt parametri care trebuie îmbunătățiți. Sperăm ca, după curățarea fântânii, apa să fie de o calitate mai bună, iar noi vom face o nouă testare și vom anunța comunitatea care este calitatea apei și cum poate fi folosită. La momentul actual, e sigur bună pentru adăpatul animalelor. Ne dorim ca, în timp, să fie potabilă.”

Rezultatele de laborator au arătat că fântâna din Coropceni este neconformă din cauza indicatorilor microbiologici, E. coli și Enterococi intestinali.

Un izvor al Molovatețului consolidat și amenajat

În cadrul aceluiași proiect a fost consolidat și amenajat și un izvor de lângă râul Molovateț, în Suhuluceni. Analizele arată că acesta este neconform la cinci indicatori: sulfați, amoniu, nitrați, nitriți și, la fel ca fântâna din Coropceni, microbiologic.

„Al doilea loc amenajat a fost unul dintre izvoarele de pe malul Molovatețului. Acolo e foarte important să menținem curățenia în zonă și să eliminăm sursele de poluare, pentru că analiza apei a arătat că e total neconformă, cu depășiri foarte mari la cinci parametri. Sperăm că oamenii vor conștientiza cât este de important și vor menține curățenia. Fără să facem asta, nu vom avea ape curate, iar asta e responsabilitatea fiecăruia”, spune Lilia Curchi.

Rezultatele de la ambele surse de apă indică o contaminare activă, cel mai probabil provenită din surse de suprafață, precum scurgeri sau deșeuri animaliere, aflate în vecinătatea punctelor de captare. Apa nu poate fi folosită nici pentru adăpatul animalelor, până analizele repetate nu vor arăta contrariul.

Satele Suhuluceni și Coropceni au un regulament local privind protecția surselor de apă 

Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic a elaborat un regulament local privind protecția izvoarelor și a zonelor sensibile din punct de vedere hidrologic pe teritoriul satelor Suhuluceni și Coropceni. Documentul a fost supus consultării publice finale pe 22 septembrie 2026, cu participarea a 34 de persoane din cele două sate și din Ghermănești, a fost votat în unanimitate și urmează să fie înaintat spre aprobare consiliilor locale.

Regulamentul stabilește reguli atât pentru autoritățile locale, cât și pentru proprietarii și utilizatorii surselor de apă. Printre prevederi se numără identificarea și delimitarea zonelor de protecție din jurul surselor, instituirea și actualizarea anuală a registrului local al izvoarelor și fântânilor, precum și testarea periodică a principalelor surse de apă. Rezultatele analizelor urmează să fie făcute publice.

Documentul propune și un sistem de informare a oamenilor prin „Semaforul fântânilor”: verde pentru apă bună, galben pentru apă destinată adăpatului și roșu pentru apă contaminată.

În zonele de protecție ar urma să fie interzise activități care pot contamina apa, precum  deversarea apelor uzate și depozitarea deșeurilor, folosirea pesticidelor, erbicidelor și îngrășămintelor chimice, spălarea vehiculelor și utilajelor agricole, dar și defrișarea vegetației de protecție din jurul izvoarelor.

Proprietarii și utilizatorii fântânilor ar trebui, la rândul lor, să mențină sursa și zona de protecție curate și să nu folosească pentru băut sau prepararea hranei apa din surse declarate neconforme, până când problema este remediată și confirmată prin analize.

Lilia Curchi spune că, pentru ea, cel mai important rezultat al procesului a fost deschiderea oamenilor.

„M-a bucurat foarte mult deschiderea oamenilor, faptul că au recunoscut că avem nevoie de protecție a resurselor de apă. Izvoarele și fântânile trebuie îngrijite. De mult timp nu au mai fost curățate și nici testate, iar oamenii își doresc să protejeze aceste resurse. Prin acest regulament venim cu un cadru local care va ajuta acest proces.”

***

Articol realizat de Ecopresa/Asociația Jurnaliștilor de Mediu în cadrul programului de granturi mici „Cetățeni activi pentru un mediu sănătos și justiție verde”, parte a proiectului „O justiție verde pentru un mediu protejat și comunități durabile în Republica Moldova”, implementat de A.O. EcoContact  cu suportul Ambasadei Suediei.