Primele izvoare din Valea Molovateț vor fi restaurate: cinci sate au lansat campania la sărbătoarea comunitară „Școală Veche – Timpuri Noi” 

Cea de-a III-a ediție a sărbătorii comunitare „Școală Veche – Timpuri Noi”,  desfășurată pe 1 august, a reunit locuitorii din Suhuluceni, Ghermănești, Coropceni, Clișova și Ciocîlteni într-un eveniment dedicat protejării naturii, valorificării patrimoniului cultural și consolidării spiritului comunitar. Pentru prima dată, cele cinci localități au împărțit aceeași scenă și aceeași viziune asupra dezvoltării comunității.

Organizată de Asociația Jurnaliștilor de Mediu (AJMTEM), în parteneriat cu autoritățile publice locale și comunitățile din zonă, ediția din acest an a avut ca temă centrală protejarea resurselor de apă și restaurarea izvoarelor din valea râului Molovateț.

„În fiecare an, sărbătoarea a avut o tematică specială. Am început cu salvarea iazului dintre cele două sate – Suhuluceni și Coropceni, apoi am trecut la acțiuni concrete pentru revitalizarea văii râului Molovateț, prin plantarea malurilor. În această primăvară am plantat primii 3.000 de puieți și vom continua în toamnă, pentru că acolo unde sunt copaci este și apă. La ediția curentă am adus în prim-plan izvoarele. Până în septembrie vor fi restaurate primele două izvoare din zonă, iar apoi ne dorim să atragem fonduri – inclusiv din donațiile începute a fi colectate la eveniment – pentru a curăța și cartografia toate izvoarele din valea Molovateț”, a declarat Lilia Curchi, directoarea executivă a Asociației Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic. 

sursa foto: Vitalie Sprinceana

În cadrul evenimentului, participanții au putut testa gratuit apa din fântâni și de la robinet în laboratorul mobil al Institutului de Chimie, unde au fost analizați principalii indicatori de calitate ai apei. 

„Am reușit să facem probe de apă pentru un șir de parametri: pH-ul, conductivitatea electrică a apei, solidele dizolvate, nitrații și duritatea. Apa a fost prelevată atât direct de la sursă, cât și după filtru, fiindcă am înțeles că o parte dintre locuitori preferă să instaleze filtre în locuință. Apa a fost prelevată de beneficiari, adică de oameni înșiși, iar noi am oferit instrucțiuni clare despre cum trebuie pregătită și adusă proba”, spune Elena Culighin, dr. Cercetător științific la Institutul de Chimie al USM.

Totodată, organizația „100 Frontières” a prezentat soluții moderne pentru producerea puieților cu rădăcină protejată. Aceștia sunt cultivați în recipiente speciale cu substrat sau au rădăcinile învelite într-un balot de pământ, care menține sistemul radicular protejat până la plantare și contribuie la o prindere mai bună. Potrivit statisticilor, acest tip de puieți are o rată de prindere de peste 80%, comparativ cu 50–60% în cazul puieților cu rădăcină nudă.

„Dacă tot se vorbește despre „Școală Veche – Timpuri Noi”, zic că creșterea copacilor este o școală veche și trebuie să învățăm generația nouă ce înseamnă asta. Astăzi am venit cu cinci specii de copaci: Stejar roșu, Stejar pufos, Alun, Paltin și Arțar. Pot să zic că suntem unii dintre puținii care utilizează tehnologia puieților cu rădăcină protejată. Sunt diferite specii de copaci, care abia așteaptă ca, în toamnă, să fie plantați pe pământurile țărișoarei noastre”,  relatează Daniela Dohotaru, fondatoarea organizației „100 Frontières”.

Copiii și tinerii au participat la jocul interactiv „Drumul unui tarif”, organizat de AJMTEM, prin care au descoperit traseul deșeurilor – de la plata serviciului de salubrizare și procesele administrative până la colectare, transport și depozitare. În același timp, Freeshop-ul organizat în cadrul evenimentului a încurajat reutilizarea hainelor, cărților, jucăriilor și altor obiecte aflate în stare bună, promovând reducerea risipei și economia circulară.

Componenta culturală a reunit tradițiile celor cinci localități. Fiecare sat și-a amenajat propria Casă Mare, unde au fost expuse covoare țesute, țoluri, broderii, lăzi de zestre și alte obiecte de patrimoniu păstrate de generații. Oaspeții au fost întâmpinați cu bucate tradiționale pregătite după rețete locale, iar unul dintre cele mai apreciate momente ale zilei a fost reconstituirea clăcii, în cadrul căreia participanții au demonstrat modul tradițional de pregătire a lutului cu paie și de tencuire a caselor.

Programul artistic a reunit artiști și ansambluri folclorice din toate cele cinci localități, care au adus pe scenă cântece și dansuri populare păstrate de-a lungul timpului. Publicul s-a bucurat, de asemenea, de recitalurile interpreților Valentina Harea, Bogdan Stegărescu, Oleg Focșa, Efim Maristan, Valeria Vechiu și Vlad Popescu, alături de ansamblurile artistice locale.

„Sărbătoarea comunitară „Școală Veche – Timpuri Noi” reunește oameni care își păstrează tradițiile și le transmit mai departe. Acest eveniment demonstrează că grija pentru natură și patrimoniul cultural pot merge mână în mână”, spune interpreta Valentina Harea, originară din satul Coropceni. 

Primarii localităților participante au subliniat importanța evenimentului pentru consolidarea comunităților și păstrarea identității locale.

„Această sărbătoare este importantă pentru toate generațiile și pentru comunitățile noastre. Ne oferă ocazia să fim împreună, să ne cunoaștem mai bine, să ne respectăm și să păstrăm natura și tradițiile”, a declarat Iacob Stegărescu, primarul comunei Suhuluceni.

„Ne dorim ca acest eveniment să continue și în anii următori. Tradițiile trebuie păstrate, îmbogățite și promovate, pentru că fără cultură nu avem viitor”, a afirmat Ion Harea, primarul satului Coropceni.

„Am venit cu o expoziție dedicată covorului basarabean și portului popular, precum și cu Ansamblul vocal „Ciocîlteni”, pentru a promova tradițiile și identitatea localității noastre”, a menționat Liubovi Buciușcanu, primara comunei Ciocîlteni.

„Suntem prezenți cu expoziția „La mămuca în Casa Mare” și cu Ansamblul de dansuri populare „Mugureii”. Atmosfera este una extraordinară și cred că această sărbătoare comunitară are un viitor frumos, pentru că oferă un cadru favorabil promovării patrimoniului natural-cultural al zonei noastre”, a spus Vladimir Rotaru, primarul satului Clișova.

De menționat și că evenimentul a avut o semnificație aparte în contextul în care Suhuluceni, Coropceni, Clișova și Ciocîlteni au decis să formeze o singură comună în cadrul procesului de amalgamare voluntară. Astfel, sărbătoarea a devenit primul eveniment comun, oferind un prilej de cunoaștere și colaborare pentru protejarea naturii și culturii.

***

Sărbătoarea comunitară „Școală Veche – Timpuri Noi” a fost organizată de Asociația Jurnaliștilor de Mediu (AJMTEM), în cadrul programului de granturi mici „Cetățeni activi pentru un mediu sănătos și justiție verde”, parte a proiectului „O justiție verde pentru un mediu protejat și comunități durabile în Republica Moldova”, implementat de A.O. EcoContact, cu suportul Ambasadei Suediei la Chișinău, cofinanțat prin New Democracy Fund (NDF) – „Comunități reziliente prin soluții bazate pe natură”, în parteneriat cu Centrul Național de Cultură Tradițională.