Ne pregătim grădina: rotația culturilor, protecția solului și plantarea pomilor fructiferi

Să primești un sfat bun de la un agricultor cu produse certificate ecologic, e de-o plăcere – fie că ești începător, fie că ai experiență de-o viață. Oricine își dorește să obțină produse cât mai sănătoase, să obțină un sol cât mai sănătos și, în același timp, să cultive o rodă bogată, cu minime intervenții.

Cum să ne protejăm solul și culturile de dăunători și cum să-l menținem sănătos, ce plantăm în martie, când și cum e bine să plantăm pomii fructiferi, de ce și cum se face rotația culturilor, aflăm de la producătorii noștri cu experiență.

Ce putem planta la început de martie

Angela Bejenari, agricultoare din satul Plopi, raionul Dondușeni, cultivă roșii, castraveți, dovleci, căpșune, agriș și coacăză atât în sere, cât și în câmp deschis. Adeptă a agriculturii ecologice, Angela pune accent pe sănătatea solului.

„Noi lucrăm pe teren protejat (seră). Toamna, după ce am strâns roada, semănăm siderate, precum ovăzul, care îmbogățesc solul cu nutrienți pe timp de iarnă. La începutul primăverii, afânăm ușor pământul și începem plantarea. Ridiche, conopidă, broccoli, ceapă – tot ce nu se teme de frig la începtul lunii martie, iar varza timpurie – la jumătate de martie. De asta e nevoie ca solul să fie pregătit din toamnă”, explică ea.

Agricultoarea are deja răsaduri pregătite: „Acum am pregătită rasadă de tomate, broccoli în lădiță, dar nu în seră, acum le ținem într-o încăpere pe care o încălzim, pentru că în seră este foarte frig. Răsădul o să-l plantăm la sfârșitul lunii martie – începutul lui aprilie”.

Pe lângă legume, Angela cultivă și căpșune, unele dintre cele mai căutate la piața EcoLocal. Au și ele filozofia lor de creștere, ne povestește Angela: „Căpșunele le creștem în câmp deschis, doar că ele se plantează o dată în trei ani și, la fel, este de dorit să fie plantate din toamnă. În primăvară e foarte dificil cu umiditatea, dacă e soare și nu reușești să o uzi la timp, nu prea se dezvoltă. Să plantezi primăvara nu interzice nimeni, dar trebuie neapărat să ne asigurăm cu sistem de irigare prin picurare”, ne sfătuie Angela.

Protecție naturală împotriva dăunătorilor

Un aspect important al muncii de primăvară este prevenirea dăunătorilor, iar Angela are o metodă simplă și eficientă: rotația culturilor (diferitele tipuri de plante sunt cultivate succesiv pe același teren) și utilizarea plantelor care țin insectele departe.

Citește și: Rotația plantelor: fasole – după ardei, roșii – după țelină

„Dacă anul trecut am avut roșii pe un teren, anul acesta punem ardei. Folosim plante aromatice, cum ar fi feniculul, țărăncuțele și busuiocul, care țin departe insectele dăunătoare. Am descoperit că pentru coropișniță este foarte eficient să plantăm momârdica (cunoscut și sub denumirea de castravete amar)”, menționează Angela.

Ea spune că pe teren deschis creează un „buffer” natural de 3 metri – o fâșie de teren cu flori și plante aromatice. „Acesta este locul unde insectele pot să se adăpostească fără a invada culturile noastre. În acest mod, biodiversitatea reglează singură populația dăunătorilor”, explică Angela.

Pământul are nevoie de odihnă – trebuie să respire

Metoda tradițională de odihnire a solului este esențială, adaugă agricultoarea: „Este o regulă a naturii, din moși-strămoși. Bunicul meu îmi spunea că pământul are nevoie de odihnă, că și el trebuie să respire.  Eu aplic această metodă în circuitul meu. Am 16 sere, în dou-trei din ele nu plantăm nimic anul acesta. Semănăm siderate, plante care îmbogățesc solul cu azot, precum lucerna sau fasolea. Le lăsăm să crească până înfloresc, apoi le fărâmițăm și le lăsăm să se integreze în sol. Așa, solul primește hrana de care are nevoie pentru anul următor”, adaugă ea.

Menținerea umeditatății solului – aplicăm mulcirea

Un alt element cheie este menținerea umidității, mai ales în sere. Angela folosește metoda mulcirii naturale.

„Umiditatea solului noi o menținem prin mulcire. Dacă în teren deschis mai avem șansa să cadă o ploiță, în seră e mai complicat și aplicăm mulciul natural, nu peliculă. Mulciul îl facem din resturi vegetale – paie, ciocleji de la porumb pe care îi mărunțim cu un tocător”, povestește Angela Bejenari.

Citește și: Pleacă morcovii, vin smochinele. Schimbările climatice ne determină să trecem la noi culturi și practici în grădinile noastre. Vezi cum se adaptează agricultorii noștri

Experiența lui Vasile Roman, agricultor de la sudul Republicii Moldovei 

Vasile Roman, agricultor cu o experiență de 10 ani și membru EcoLocal, practică metode similare. Nu ară pământul, ci îl acoperă cu mulci și îngrășăminte verzi pentru a proteja solul de îngheț. În martie, când temperaturile ajung la +2, +5 grade Celsius, introduce freza la o adâncime de 5-7 centimetri pentru a transforma sideratele în compost.

„Începem a planta conform rotației culturilor după schema anuală. Noi în luna martie semănăm în seră morcov, plantăm răsadul de salată verde. La noi sera nu este încălzită și din această cauză nu putem planta roșii sau castraveți mai devreme, aceste culturi le plantăm la sfârșitul lunii aprilie în seră. Pe câmp deschis, noi punem harpagică, usturoi, semănăm morcov, sfeclă. E posibil de plantat și cartofi, dar trebuie să fim pregătiți că prin aprilie pot fi niște geruri. Trebuie să avem un fel de agril (un strat agrotextil de înaltă calitate care protejează plantele de condițiile meteo nefavorabile și de dăunători)”, recomandă agricultorul.

Asolamentul ne ajută să evităm bolile

De asemenea, Vasile Roman aplică în grădina lui asolamentul, care este un sistem organizat de rotație a culturilor pe o perioadă mai lungă (de obicei 3-6 ani), având un plan bine stabilit pentru fiecare parcelă. Spre deosebire de rotația simplă a culturilor, asolamentul include atât plante cu rol fertilizator (cum ar fi leguminoasele sau culturile verzi), cât și culturi principale. Acest sistem ajută la menținerea fertilității solului, la combaterea dăunătorilor și a buruienilor, precum și la optimizarea producției agricole.

„Asolamentul ne ajută să prevenim bolile și să nu folosim insecticide și pesticide”, subliniază Vasile Roman.

Citește și: Prietenie în grădină: Plantele companion fac legumele mai gustoase și sănătoase

Când și cum plantăm pomii fructiferi

Plantarea pomilor poate fi făcută atât toamna, cât și primăvara. De obicei, majoritatea specialiștilor recomandă toamna, primăvara fiind plantați pomii de import, ce s-ar adapta mai greu condițiilor locale din timpul iernii.

„Toamna, solul este mai umed, iar puieții au timp să prindă rădăcini și să se dezvolte în primăvară. Totuși, plantarea poate fi făcută și primăvara, la sfârșitul lunii martie – începutul lunii aprilie, când temperaturile ajung la 10-12°C ziua și 3-4°C noaptea”, recomandă Ananie Peșteanu, specialist în pomicultură.

Printre speciile recomandate pentru plantare se numără gutuiul, părul, caisul, cireșul, vișinul, nucul și prunul.

În ceea ce privește îngrijirea, specialistul subliniază importanța tratamentului preventiv aplicat înainte de înmugurirea pomilor: „În primul rând, trebuie tratat până la înmugurire cu fungicid pe baza de cupru, pe care îl găsim în magazinele specializat. În condiții casnice, putem prepara o soluție de var cu piatră vânătă – aceasta luptă împotriva dăunătorilor”.

De asemenea, pentru a proteja pomii, este util să aplicăm un strat de compost sau mulci în jurul rădăcinilor – astfel ajutăm la menținerea umidității și îi protejăm de îngheț.

Citește și: Cum se adaptează fermierii din RM la schimbările climatice: experiențe și recomandări