S-au luat decizii pentru salvarea Stejarului lui Ştefan cel Mare – arborele se poate prăbuşi sub propria greutate

Stejarul lui Ștefan cel Mare, cu vârsta de peste 700 de ani, este puternic afectat de putrezire şi riscă să se prăbuşească sub propria-i greutate. În această situaţie, arborele-monument al naturii din satul Cobîlea, raionul Şoldăneşti, prezintă pericol pentru oamenii care se află în preajma sa. Pentru a preveni incidentele, este recomandată limitarea accesului la tulpina arborelui. Vizitatorii n-ar trebui să intre sub coroana stejarului.

Concluziile au fost anunţate de o Comisie care a examinat pe data de 23 noiembrie 2023 starea fitosanitară a copacului. La faţa locului s-au deplasat reprezentanți ai autorităților de mediu și ai instituțiilor științifice, a precizat Agenţia de Mediu.

Având cele două scorburi extinse, arborele este foarte găunos. Există riscul de a se prăbuşi sub influenţa factorilor meteo precum vijelii, ploi abundente, vânt puternic.

Stejarul va fi curăţat, prelucrat împotriva dăunătorilor şi proptit cu pari

Specialiştii din cadrul comisiei mixte au făcut o serie de recomandări pentru prelungirea vieţii stejarului. Scorburile şi coroana copacului urmează să fie prelucrate minuţios împotriva bolilor şi vătămătorilor. Mai trebuie înlăturate ramurile scheletare uscate (are 9 ramuri primare) și curăţat coronamentul.

Fisurile dintre plombările cu beton şi trunchi vor fi umplute cu răşini naturale. Vor fi utilizaţi stimulatori de creştere pentru fortificarea rădăcinilor. Pavajul din imediata apropiere a stejarului va fi înlăturat. Copacul va fi proptit cu pari pentru a reduce riscurile de prăbuşire.

Totodată, specialiştii vor altoi arbori descendenţi din Stejarul lui Ştefan cel Mare.

Coroana arborelui depăşeşte o mie de metri pătraţi

Stejarul secular are o înălțime de 17 metri, o circumferință a trunchiului de peste 760 de centimetri şi o suprafață a coroanei ce depășește 1.000 de metri pătrați. Specialiştii afirmă că prezintă interes şi ca sursă de material genetic și constituie o valoare de nivel european pentru educație, cercetări științifice, turism și recreere.

Copacul aparține speciei stejar pedunculat (Quercus robur) – această specie crește în înălțime în primii 200 de ani, iar apoi se dezvoltă doar în lățime.

Legenda spune că sub acest stejar s-a odihnit după o luptă Ştefan cel Mare

Conform legendei, sub coroana acestui stejar s-a odihnit după o luptă domnitorul Moldovei Ştefan cel Mare şi Sfânt (născut în 1438 sau 1439, decedat pe 2 iulie 1504, domnie: 14 aprilie 1457 – 2 iulie 1504). Potrivit unor informaţii, acest stejar a fost menționat pentru prima dată în cronicile anului 1456, cu un an înainte de începutul domniei lui Ștefan cel Mare.

Copacul se află lângă vechea biserică din sat. Pe timpul fostei Uniuni Sovietice, aceasta fusese transformată în „muzeu al ateismului ştiinţific”. Stejarul a fost luat sub protecția statului încă din timpurile sovietice, din 8 ianuarie 1975.