Atenție! Risc sporit de contaminare cu gripă aviară

În Uniunea Europeană se înregistrează tot mai multe cazuri de gripă aviară. La începutul anului curent, un caz de gripă aviară a fost înregistrat și în Republica Moldova. Unii ornitologi de la noi susțin însă că avem mult mai multe îmbolnăviri și decese, însă anumite cazuri de contaminare nu ar fi depistate din cauza monitorizării ce lasă mult de dorit. Toamna, odată cu migrația păsărilor sălbatice, virusul se răspândește și mai intens. Gripa aviară nu se tratează, atenționează Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor.

Potrivit instituției, cea mai mare densitate de păsări sălbatice este în Lunca Prutului, lunca Nistrului, bazinul Costești-Stînca, satul Otaci-Holoșnița, lacurile de acumulare Ghidighici, Cuciurgan, Sălaș, Ialpug, Congaz.

Păsările sălbatice, în special cele de apă, sunt considerate rezervorul natural de virus pentru gripa aviară – pot transporta virusurile în tractul respirator sau intestinal.

Silvia Ursul, ornitolog, a precizat pentru ecopresa.md că gripa aviară străbate Europa de câțiva ani, din 2020, iar în unele state situația a fost chiar alarmantă, deoarece mureau foarte multe păsări. „Acest scenariu ar putea să apară și în Republica Moldova, dacă observăm cu mai multă atenție schimbările climatice din ultima perioadă. La fel, știm că virusul mutează, iar noile mutații ale agentului patogen sunt mult mai periculoase atât pentru animale, cât și pentru om”.  

În Republica Moldova, în anul 2020, în Prutul de Jos au murit din cauza gripei aviare mai multe lebede, iar în scurt timp au fost găsite lebede moarte și pe Nistru, motivul decesului fiind același.

Animalele sălbatice, inclusiv păsările, poartă foarte mulți agenți patogeni – bacterii, virusuri, iar unele animale mor din cauza lor. Problema este că aceste virusuri și bacterii trec la animalele de curte sau la păsările din crescătorii, unde nu există condiții ideale de întreținere și imunitatea acestor păsări lasă mult de dorit.

„Dacă o pasăre contractează virusul, e ca și cum ai da foc unui stog de paie – arde tot! De aceea, în cazul în care virusul pătrunde într-o fermă de păsări, pot fi sacrificate mii sau chiar zeci de mii de găini”, a explicat Silvia Ursul.

Și oamenii pot transmite virusul gripei aviare

Și oamenii pot să transmită virusul gripei aviare, fără să știe acest lucru. De exemplu, atunci când interacționăm cu o pasăre sălbatică infectată, apoi mergem să muncim la o crescătorie de găini. Din acest motiv, ornitologii și veterinarii descurajează contactul fizic al oamenilor cu animalele sălbatice. Un alt mediu în care se poate transmite virusul gripei aviare este balta, iazul, râul din localitate, în care se scaldă atât păsările domestice, cât și cele sălbatice. Gripa aviară se transmite intens în cazul speciilor de păsări ce se adună în grupuri mari. Este vorba despre lebede, rațe și gâște sălbatice, pescăruși.

Mai mult, virusul se transmite foarte bine în apă. De aceea, oamenii sunt îndemnați să limiteze contactul păsărilor domestice cu cele sălbatice.

Este alarmant și faptul că virusul poate produce mutații, atunci când se află în mediul păsărilor domestice. Păsările domestice, de regulă, au o imunitate scăzută. Ele pot lua virusul din apă, chiar dacă fizic ele nu se află în apropiere de păsări sălbatice, a atenționat ornitologul.

Virusul pleacă spre Vest din Siberia, prin Moldova?

Există o teorie, dar care nu este pe deplin acceptată de savanți, care susține că toamna se întâlnesc mai multe cazuri de gripă aviară, pentru că pe teritoriul Republicii Moldova vin multe păsări dinspre Siberia, Federația Rusă, apoi ele migrează în vestul continentului.

„În Siberia au loc schimbări climatice devastatoare, dar comunitatea științifică internațională nu are acces acolo, din motive evidente. Se dezgheață permafrostul, adică stratul superficial de pământ, de la suprafață, care din cauza climei de acolo este înghețat tot timpul. Acest permafrost a captat în el virusuri, bacterii de mii de ani. Sub acțiunea schimbărilor climatice, permafrostul se dezgheață, iar odată cu dezghețul are loc eliberarea acestor virusuri în natură, inclusiv a virusului de gripă aviară. Păsările sălbatice vin din Siberia, trec pe la noi și apoi se duc în vestul continentului, unde apar focare de gripă aviară. Aceste focare vor fi înregistrate mult mai frecvent în vestul Europei, doar pentru că acolo situația este monitorizată mult mai bine”.

Cum să ne protejăm?

În context, ornitologii și Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor vin cu recomandări cum să ne protejăm de boală. În primul rând, trebuie să limităm contactul atât cu animalele sălbatice, cât și cu cele domestice. Totuși, atunci când nu putem s-o facem, trebuie să purtăm mănuși, să ne spălăm cât mai des pe mâini, să dezinfectăm suprafețele, astfel încât virusul să nu treacă la om și să fie evitate mutațiile virusului (care por fi mult mai periculoase atât pentru om, cât și pentru animale). „Virusul deja are mutații la păsările sălbatice, deoarece inițial a pornit de la anumite specii – lebede, gâște și rațe sălbatice. Mai nou, virusul a apărut la pescăruși, dar și la păsările răpitoare, cum ar fi acvilele, păsări singuratice de regulă, iar aceasta demonstrează că virusul este foarte contagios”, a detaliat Silvia Ursul.

Oamenii sunt îndemnați ca, în cazul în care suspectează că unele păsări domestice și sălbatice ar avea gripă aviară, sau au depistat cadavre ale păsărilor, să anunțe medicul veterinar sau administrația publică locală.

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor acordă despăgubiri proprietarilor ale căror păsări au fost nimicite de gripa aviară.