[FOTO/VIDEO] Povestea râului Bălțata, afluent al Nistrului. Distrus de localnici, salvat de activiștii de mediu
Un râu ce aproviziona odinioară cu pește și apă localități întregi, astăzi riscă să dispară complet de pe suprafața pământului. Motivele, spun ecologiștii, sunt în primul rând distrugerea fâșiilor forestiere și pășunatul excesiv în apropiere de zona de protecție a râului. Dar, mai ales, nepăsarea celor care locuiesc în preajmă.
Vorbim despre râul Bălțata, afluent al Nistrului. Râul are 27 km, începe din Stăuceni, apoi curge spre Buneț, Tohatin, Budești, Bălțata, Bălăbănești și Cimișeni. În timp ce oamenii din zonă au uitat cum se numește râul, iar autoritățile locale dau vina unele pe altele, un activist de mediu încearcă să salveze cu disperare acest râu.
Petru Vinari plantează fâșii forestiere și organizează campanii de îngrijire a malurilor râului. De multe ori în zadar, unele plantații sunt la scurt timp distruse de animalele localnicilor.
Potrivit ecologiștilor, localnicii nu doar că nu îngrijesc râul, ci îl și distrug prin pășunat excesiv. Acesta a ajuns un curs de apă abandonat, care primește din când în când o șansă la viață, când voluntarii și activiștii de mediu din Chișinău vin aici să facă o faptă bună.
Petru Vinari, activist de mediu și coordonator al Grupului de Inițiativă „Plantăm fapte bune în Moldova”, a adoptat practic râul și de vreo cinci ani îi monitorizează starea ca să nu-l lase să moară.
Am mers la marginea satului Bălțata, pe unde trece râul cu același nume. Ne-am întâlnit cu ecologistul care ne-a arătat și motivele pentru care Bălțata seacă. Chiar dacă cele mai multe pășune sunt în raionul Criuleni, oamenii aleg să pască animalele în altă parte, anume în zona de protecție a râului – ilegal și dăunător.
„Oamenii s-au deprins să folosească malurile râului ca pășune, adică să lase animalele acolo, iar animalele cumva au „grijă” să formeze așa o stepă, spre deșert. Desigur, se pășunează excesiv, nu este zare de copac în imediata apropiere de râu. Malurile se erodează, se surpă și cad în râu. Respectiv, vara temperaturile pot să ajungă și la peste 50-60 de grade la nivelul solului. Fără umbrire, răcorire a apei, râul se usucă total”, spune Petru.
Aproape toată lungimea râului de 27 km este afectată, spune ecologistul.
Voluntarii încearcă să salveze râul, animalele localnicilor îl distrug
Ca să salveze râul, voluntarii se adună în fiecare primăvară și toamnă să planteze fâșii forestiere. Proiectul se numește „Plantăm fapte bune în Moldova” și își propune să înverzească malurile. Din păcate, în unele cazuri, ceea ce se plantează este distrus de animalele oamenilor din zonă.
De exemplu, la una dintre plantările de acum doi ani, la Bălăbănești, mai mulți porcii, lăsați liber să pășuneze la marginea satului, au ajuns și la copacii proaspăt plantați. Acest lucru însă i-a determinat pe ecologiști să protejeze zona. Ei nu renunță la ideea de a salva râul.
Pentru a nu mai permite animalelor să pătrundă în zonă și să distrugă pomii, deja de la bun început Petru are grijă să împrejmuiască plantația cu un gard temporar de protecție. În plus, timp de trei ani, vor veni periodic aici ca să îngrijească pomii.
De exemplu, pe 25 martie, în satul Bălțata, peste 100 de voluntari au plantat pe o zonă de protecție a râului Bălțata, 5 ha 5000 de puieți de plop, paltin de câmp, frasin și salcie.
„Din cauza temperaturilor mari pe timp de vară, apa se pierde. Aratul anual al solului terenurilor aflate în apropiere, facilitează evaporarea apei, distrugând microclimatul pe care cândva îl întreținea râul, respectiv pe așa o microregiune se atestă o așa-numită aridizare”, continuă să ne explice Petru Vinari.
Secarea Râului Bălțata afectează și economic zona. În satul Bălțata se află principala pepinieră de creștere a puieților în scop silvic din centrul Republicii. Dacă ar dispărea râul, pepiniera nu va mai putea fi alimentată cu apă.
„Calitatea vieții o să scadă și, desigur, productivitatea agricolă va scădea”, explică Petru Vinari.
Vezi și: Pe aici cândva trecea un râu…
Multă apă și pește – doar în amintiri
L-am contactat pe primarul satului Bălțata, Vadim Perepecica, dar acesta susține că motivul invocat de ecologiști, pășunatul animalelor, nu ar fi o problemă, ci cosirea ilegală a fânului.
Primarul nu-i crede pe ecologiști care avertizează că râul va dispărea complet.
,,Sunt doar două persoane care pasc bovine pe acest teritoriu. În această zonă mai mult coseau fân, ilegal, de aceea a fost luată o decizie comună ca să fie plantată o pădure și pentru oameni și pentru râu e un folos”, susține primarul.
Primarul își amintește că acum 30-40 de ani râul era și o sursă de pește pentru comunitate, doar că de-a lungul timpului, din cauza defrișărilor pe malurile râului și a schimbărilor climatice, situația s-a schimbat. Oficialul dă vina și pe alte localități din amonte, din cauza cărora ar fi scăzut nivelul apei în zona lor.
„Când eram mic, prindeam pești acolo, ne scăldam cândva, înotam, dar acum nici să umezești picioarele. Cândva, era pește și apă mai multă, dar acum se micșorează încetul cu încetul. Oamenii iau apa, sapă iazuri, puțină apă vine de la Budești, că acolo cândva tot era un iaz, iar acum e nămol, asta e situația. Plus, mai sus de Tohatin, au construit obiecte, au pus pământ”, spune primarul.
Singura salvare a râului – voluntarii care plantează copaci pe maluri
Inspirați de activitatea lui Petru Vinari, mai mulți voluntari din Chișinău vin de cel puțin două ori pe an pentru a planta copaci și pentru a salva râul.
Cătălin Semenciuc vine deja a patra oară la plantări de acest tip. Socializează, salvează natura și își face prieteni în rândul celor care nu vor ca râul Bălțata să devină istorie:
„Este foarte important ca oamenii să susțină asemenea inițiative, ca să nu se piardă râurile, să prevenim alunecările de teren, să fie aerul curat și să petrecem timpul plăcut în sânul naturii”.
Irina Rotaru a venit la plantarea de la Bălțata împreună cu familia și cățelul Barney.
„Am ieșit un pic din cotidianul nostru, din ceea ce înseamnă munca de zi cu zi. Venim inclusiv pentru copii, să vadă cum cresc copacii, de unde apar, care este începutul unei pădurici. Este important ca toți să participe la acțiuni de plantare, pentru că asta contribuie la continuitatea naturii!”.
Amelia, la doar 6 ani, a plantat aici primul ei copac. Este entuziasmată și curioasă. Știe și câte ceva din procesele naturale. „Copacii atrag aerul poluat și după aia expiră oxigen”, spune Amelia.
„Plantațiile sunt foarte vulnerabile. Puieții sunt la fel ca niște copii, ei la fel trebuie îngrijiți și e cazul să fim foarte atenți, să ne uităm la fiecare cum am putea să-l favorizăm în funcție de ce condiții are”, spune Petru Vinari, coordonatorul proiectului „Plantăm fapte bune în Moldova”.
Plantarea acestui sector de 5 ha la Bălțata a fost posibilă prin proiectul „Plantăm fapte bune în Moldova”, în cooperare cu Plantăm fapte bune în România și Societatea Ecologică ”Biotica” cu suportul Embassy of Sweden in Chisinau.