STUDIU. Moldovenii, interesați în număr mare de schimbările climatice

71% dintre respondenții unui sondaj de opinie publică sunt interesați de schimbările climatice. Percepţia importanţei temei este, însă, la cote mai ridicate. Răspunsurile „extrem de important” (9%), „foarte important” (28%) și „destul de important” (40%) demonstrează că 77% dintre respondenți consideră important subiectul schimbărilor climatice. Astfel arată Barometrul Opiniei Publice în domeniul schimbărilor climatice, elaborat de IMAS, la comanda Asociației Obștești Green City Lab Moldova”.

Gradul de interes pentru tema schimbărilor climatice este foarte ridicat pentru 33% dintre participanţii la sondaj, iar alţi 38% au declarat că s-au gândit la asta într-o oarecare măsură. Persoanele de gen feminin, cele cu studii superioare, cei care lucrează, cei care locuiesc la sat sunt categoriile de persoane la care gradul de interes pentru schimbările climatice este mai ridicat.

Conform barometrului, gradul de interes semnificativ este diferit în funcţie de vârsta persoanei: dacă la cei sub 25 de ani putem vorbi de 10% care s-au gândit foarte mult la schimbările climatice, printre cei cu vârsta între 55 și 70 de ani ponderea se ridică la 44%, iar la în rândul respondenților de peste 70 de ani este 46%.

Televiziunea, cu 83% dintre menţiuni, rămâne și în acest sondaj sursa cea mai frecvent raportată de către respondenţi în privinţa locului de unde au auzit despre schimbările climatice. „Discuţiile informale au încă o importanţă foarte ridicată, 73% menţionându-le ca fiind sursă de informare chiar și pe această temă. Internetul (70%) și site-urile de socializare (65%) sunt într-o permanentă creștere ca sursă de informaţii, dar merită subliniat și faptul că o pondere atât de ridicată de oameni (57%) menţionează că această sintagmă este auzită în discursul autorităţilor (Guvern sau alte instituţii aflate sub conducerea lui). Cărţile (32%), ziarele (30%) sau vizitele la muzee, grădini zoologice, acvarii (16%) sunt mediile în care respondenţii noștri au auzit cel mai rar vorbindu-se despre schimbări climatice, dar asta și pentru că comportamentul de consum pe aceste paliere este foarte scăzut sau vizitarea muzeelor, grădinilor zoologice sau a acvariilor este la cote minime”, susțin realizatorii sondajului.

La capitolul eficienţă, Internetul (85% foarte mult sau într-o oarecare măsură) și site-urile de socializare (76%) sunt sursele din care se învaţă cele mai multe lucruri, cu condiţia să fie accesate aceste medii. 26% consideră că au suficientă informaţie despre schimbările climatice, iar restul solicită mai multă informaţie pe acest subiect, în ponderi diferite (12% afirmă că au nevoie de mult mai multă informaţie, îndeosebi cei din zona de centru a republicii).

IMAS a sesizat două fenomene foarte interesante: pe de o parte, dorinţa de informare pe subiecte specifice scade faţă de rezultatele înregistrate în studiile precedente, semn că populaţia primește informaţii și subiectele se clarifică treptat pentru ea (modul în care funcţionează sistemul climatic – în 2005 se considerau deloc informaţi pe acest subiect 25%, în 2012 13%, iar in 2022 8%), pe de altă parte, vedem în continuare ponderi mari de populaţie care încă spun că simt nevoia de mai multă informaţie privind modul în care funcţionează sistemul climatic (59% se simt puţin sau deloc informaţi), modalităţi în care pot fi reduse efectele schimbărilor climatice (58%), cauzele care provoacă schimbări climatice (49%), consecinţele generate de schimbările climatice (47%). „Percepţia dorinţei de informare din partea autorităţilor este și ea la cote ridicate pe subiecte precum: cauzele care provoacă schimbările climatice (63% se simt puţin sau deloc informaţi), consecinţele generate de schimbările climatice (60%) sau modalităţi prin care se poate lupta cu efecte schimbărilor climatice (59%)”, susțin autorii sondajului.

Contactul cu diverse medii care ar putea transmite informaţii despre schimbările clima9ce rămâne a fi extrem de redus, înregistrându-se regrese faţă de rezultatele înregistrate în studiile precedente. Astfel, 90% dintre respondenți spun că nu au vizitat nici un muzeu de știinţă sau tehnologie, 85% nu au vizitat nici un muzeu de știinţe naturale, 84% spun că nu au fost niciodată la o sală de cinema, iar 74% că nu au fost niciodată la o grădină zoologică sau acvariu. Principalele cauze pentru această situaţie sunt legate de numărul redus de astfel de edificii la nivel naţional, slaba lor promovare, resursele financiare limitate ale populaţiei, dar, poate, sunt fenomene care s-au accentuat și pe fondul pandemiei din ultimii doi ani.

Sondajul de opinie tematic a fost realizat în cadrul proiectului „Percepția publică a problematicii schimbărilor climatice în Republica Moldova”, realizat de AO „Green City Lab Moldova”, cu susținerea financiară a Fundației Soros Moldova. La sondaj au participat peste 1200 de respondenți din 103 localități.