Inundațiile – o consecință a schimbărilor climatice. Ce putem face pentru a ne adapta, potrivit ecologiștilor

Mai multe țări europene se confruntă cu ploi abundente, care lasă în urmă imagini dezolante. Ploile și inundațiile au provocat pagube și în Republica Moldova, unde mai multe localități au rămas cu drumuri spălate de ploaie și cu zeci de hectare de culturi agricole distruse. Experții susțin că acestea sunt o consecință a schimbărilor climatice, iar o soluție pentru a ne adapta mai ușor la ele – ar fi plantarea pădurilor.

Președintele societății ecologice ,,BIOTICA”, Gabriel Mărgineanu, afirmă că R. Moldova este foarte vulnerabilă la schimbările climatice, însă nu are puterea de a schimba nimic la nivel global.

„Republica Moldova ca țară mică, nu poate să influențeze schimbările climatice, are un rol total nesemnificativ. Dar ceea ce se întâmplă în interiorul țării e o problemă, noi nu avem o respectare a planului de împădurire, managementul deșeurilor în conexiune cu sechestrarea carbonului. La nivel administrativ, statul alocă foarte puțin buget pentru acest domeniu, în comparație cu alte state, unde ecologia e pusă în prim-plan”, afirmă ecologistul.

Pădurile – o soluție pentru R. Moldova

Totuși, acesta susține că sunt acțiuni care ar ajuta să ne adaptăm mai ușor la schimbările climatice: „Plantarea pădurilor și a fâșiilor forestiere de protecție, în special de-a lungul bazinelor acvatice, cele care sunt în pantă abrupte a terenurilor agricole sunt acele care în primul rând asigură condiții pentru stoparea eroziunii, degradării solului, asigură stabilitate. Pădurile mențin microclimatul zonei, automat obții o roadă mai bună și ai riscuri mai mici”, explică Mărgineanu.

De aceeași părere este și fondatorul AO „ARBORETUM” Alexandru Sainsus. Potrivit lui,  un program de management al peisajului cu fâșiile forestiere și a plantațiilor corect amplasate ar reduce considerabil consecințele inundațiilor și a altor calamități.

„Arborii se plantează în dependență de teren, de sol, de umiditatea solului, se aleg acel mix de specii de arbori, ce corespunde cel mai bine condițiilor locale. În același peisaj, pe panta sudică o să plantăm unele specii, în partea nordică pot fi alte specii, iar unele pot fi și într-o zonă și în alta”, explică expertul.

Sainsus mai spune că e bine să alegem speciile autohtone și cele cu sistem radicular pivotant: stejarul, nucul, arțarul, teiul. Totodată, e important cum a fost crescut materialul săditor și cum este realizată plantarea.   

În Republica Moldova factorul principal, care contribuie la formarea inundaţiilor sunt ploile torenţiale abundente, care au loc, de obicei, în perioada mai-august. Potrivit serviciului Hidrometeorologic de Stat, ploile torențiale sunt provocate de încălzirea inegală a suprafeţei terestre şi dinamica foarte activă a aerului umed tropical peste teritoriul Moldovei.

Sute de hectare de culturi agricole distruse

Ultimele ploi înregistrate la 19 iulie curent au afectat sute de hectare de culturi agricole din raionale Soroca, Criuleni, Ungheni, Florești, Basarabeasca, Orhei și UTA Găgăuzia, informează Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

La Dubna, Soroca ploile cu grindină au prejudiciat 185 ha de rapiță, 260 ha de porumb și 96 ha de grâu.

 În satul Stoicani, precipitațiile și vântul puternic a smuls 100 foi de ardezii de pe acoperișul unui depozit agricol, iar la Slobozia – Cremene ploile au afectate 102 hectare de livezi.

Prejudicii au fost înregistrate și în localitatea Miclești, raionul Criuleni unde un drum local a fost distrus pe o distanță de 2,5 km.

La Comrat precipitațiile au prejudiciat 184 ha de livezi, 300 ha de porumb, dar și 250 ha de grâu. Din cauza ploilor abundente în localitatea Ciocâlteni din raionul Orhei au fost distruse 150 ha de floarea soarelui și 100 ha de porumb.

Analizând comunicate furnizate de IGSU observăm că situația se repetă an de an. Cu soluții pentru a preveni riscul inundațiilor vin și experții Serviciului Hidrometeorologic de stat:

– lucrări de îndiguire al albiei şi de protejare a localităţilor;

-lucrări de amenajare a albiei prin scurtarea meandrelor, lărgirea şi adâncirea albiei minore, curățarea periodică a albiei de aluviuni, drenarea şi îndiguirea lacurilor din luncă, etc.;

-construirea barajelor pentru lacurile de acumulare;

-amenajarea integrală a bazinelor hidrografice;

Pentru reducerea proceselor de eroziune provocate de ploile torenţiale sunt necesare măsuri speciale, ca de exemplu:

-executarea arăturilor în lungul curbelor de nivel;

-utilizarea unor culturi agricole care protejează versantul şi alternarea acestora cu benzile înierbate;

-terasarea versantului şi, acolo unde este necesar, reîmpădurirea terenurilor;

Ludmila Hițuc