Expediţii ecologice pe râul Botna

În contextul elaborării Planului de gestionare pentru bazinul râului Botna, pe parcursul lunilor iulie – septembrie curent, au fost efectuate două expediții în bazinul acestui râu. Prima expediție a cuprins tronsonul de la izvorul râului Botna până la lacul Costești din localitatea cu același nume; iar cea de-a doua – de la lacul Costești până la lacul Răzeni.

Expediţia a fost desfăşurată de experţi contractaţi de Mişcarea Ecologistă din Moldova, prin Programul de Suport II pentru proiecte mici oferite ONG-urilor întru susținerea Comitetelor sub-bazinale din Republica Moldova în cadrul proiectului SDC-ADA ”Consolidarea cadrului instituțional în sectorul alimentării cu apă și sanitație din Republica Moldova” și gestionat de Agenția „Apele Moldovei”.

Prima expediție a pornit de la izvorul râului Botna. Acesta se află în apropierea satului Stejăreni, raionul Strășeni, la aproximativ 2 km N-E de această localitate și la o distanță de 550 m sud de traseul M1 (Chișinău-Leușeni). Izvorul se află într-o pădure de fag și carpen, într-un loc accidentat, fiind situat la altitudinea de 298 m. La momentul vizitei (în data de 28 iulie), izvorul avea apă, iar debitul era de aproximativ 0,75 l pe minut. 

Expediția a continuat spre satul Horodca, ce intră în componența comunei Ulmu (raionul Ialoveni). Aici au fost inspectate 2 lacuri: unul fiind amplasat în partea de nord-vest a localității, altul în perimetrul intravilanului. Primul lac are o utilizare piscicolă, însă este intens colmatat de spălările de sol de pe terenurile arabile riverane. Adițional, prin ecluza acestui lac se scurge, alături de apă, și o cantitate mare de sedimente. După ce iese din cel de-al doilea lac, râul Botna traversează satul Horodca și se varsă în lacul Ulmu, care este primul din cele mari 3 lacuri de acumulare amplasate pe albia râului Botna, urmate de lacurile Costești și Răzeni. Acest lac este într-o stare satisfăcătoare, în comparație cu celelalte 2 lacuri, având un grad de colmatare de 21,5%. Construit în anul 1961, lacul Ulmu a fost preconizat inițial să țină un volum total de 2 140 000 m³, însă conform datelor disponibile din anul 2015, acesta are un volum de apă actual de doar 1 680 000 m³. Menționăm că fenomenul de colmatare a lacurilor este cauzat de eroziunea torențială, care contribuie la acumularea aluviunilor transportate de pe versanți.

Pe lângă aceste trei lacuri menționate mai sus, pe sectorul localităților Horodca – Costești au fost identificate mai multe captări și mici iazuri construite în lunca râului, cel mai probabil fără autorizații. Aceste numeroase iazuri mici influențează semnificativ starea hidromorfologică a râului, și din acest motiv este necesară monitorizarea acestora: identificarea, prevenirea și neadmiterea construcțiilor acumulărilor de apă și canalelor ilegale care modifică cursul și debitul râului. Pe tronsonul cuprins între lacurile de acumulare Costești și Răzeni, pe o distanță de aproximativ 20 km, au fost identificate în teren 21 de iazuri și 2 lacuri de acumulare (Costești și Răzeni). Ambele lacuri de acumulare au o suprafață mai mare de 1,5 km2 (l. Costești 1– 2,06 km²și l. Răzeni – 1,69 km²).Toate iazurile și lacurile inspectate aveau la acea dată un nivel redus, cel puțin cu 1 m față de cel normal. Lacul Costești în special este predispus unei rate de colmatare înalte, acumulând anual în medie aproximativ 41000 m3 de sedimente. Din acest motiv, ponderea de diminuare a volumului de apă este mare – circa 63%.

Deși la intrare în lacul Costești râul Botna este adâncit prin lucrări regulate de curățire a albiei, la ieșirea sa din acest lac se transformă într-un canal, cursul său fiind barat la fiecare 2-3 km, probabil în scopul de a menține apa, în special pentru irigare. Drept rezultat, în aval de localitatea Costești, râul Botna are un debit de apă foarte mic și este blocat pe alocuri de deșeuri deversate în albie.

În perimetrul localităților Zâmbreni-Horești nu au fost depistate iazuri în lunca râului Botna, însă există mai multe canale de irigare și de drenaj, majoritatea dintre ele fiind într-o stare degradată. În cadrul comunei Răzeni numărul de iazuri iarăși se mărește considerabil, fiind în total identificate în teren 8 iazuri și 2 lacuri mari (Rezervorul de apă Răzeni și lacul Răzeni). O problemă  importantă identificată în dreptul rezervorului de apă Răzeni este prezența unei gunoiști mari, în partea superioară a versantului de dreapta, care reprezintă o sursă majoră de poluare a apei lacului. 

Concluziile expediției:

• Cursul râului Botna, începând cu perimetrul localității Horodca, este puternic modificat din punct de vedere hidromorfologic, albia râului fiind intens regularizată (îndreptată). Sunt construite foarte multe baraje transversale și iazuri pe cursul râului. Au fost identificate foarte multe iazuri (private), construite ilegal în lunca râului (pe terenurile fondului apelor). 
• Proprietarii de iazuri (care practică o activitate piscicolă) nu asigură deversarea debitului ecologic (de 0,25 m3/s). Lipsa de apă, care se resimte deja începând cu comuna Zâmbreni, a impus micii proprietari de terenuri agricole să bareze cursul râului pentru a se asigura cu apă, transformând râul într-o cascadă de canale. Acestea sunt lipsite de fâșii riverane de protecție și din acest motiv sunt intens  înnămolite.
• Toate aceste probleme identificate, la care se mai adaugă și deversarea apelor uzate netratate, au contribuit la înrăutățirea calității apelor de suprafață, care este foarte poluată (clasa a V-a) practic pe tot tronsonul său. În scopul îmbunătățirii calității apei râului, dar și pentru asigurarea unor rezerve suficiente de ape de suprafață pe tot cursul râului, se impune urgent o acțiune de inspectare a tuturor iazurilor și barajelor construite în lunca râului. Înlăturarea acestor baraje artificiale poate contribui esențial la îmbunătățirea calității apei râului Botna.
• Bazinul r. Botna este slab asigurat cu resurse de apă de suprafață. În procesul de planificare a utilizării resurselor de apă, în special la construcția noilor sisteme de captare din surse de suprafață, trebuie obligatoriu să se țină cont de gradul de asigurare cu resurse de apă.

Iurie BEJAN,
Doctor în geografie,
Co-autor al Planului de Gestionare a bazinului hidrografic Botna