Ceea ce bem astăzi este rezultatul acțiunilor de ieri

O groapă pentru zoi în fundul grădinii, mașini spălate în apropierea fântânilor și haznale săpate în fiecare curte – un tablou arhicunoscut al satelor noastre. Sate, care pe timp de pandemie și izolare, au devenit mai atractive. Deși în Moldova s-a observat un nou proces de migrare de la oraș la sat, problema apelor uzate nu a fost în topul preocupărilor.

Doar 7,6% din localitățile din țară sunt conectate la canalizare

Cu serviciu public de canalizare au fost asigurate 7,6% din totalul localităților țării, arată datele Biroului Național de Statistică din 2019. Doar 4,4% din localităţile rurale.

Fără un sistem de canalizare şi o staţie de epurare, apele uzate ajung a fi aruncate pur și simplu în natură (în grădină, în spatele casei, după coteţ etc.), iar de acolo drumul este direct în pânza freatică, în sursele de apă de suprafață sau subterane.

Harta locuitorilor conectați la rețelele de alimentare cu apă și canalizare

Sursa: Agenția Apele Moldovei

Calitatea apei din fântâni – problemă de sănătate publică

Nefiind conectați la sistemul public de alimentare cu apă, oamenii folosesc apa din fântâni sau izvoare, deși deseori ea depășește concentrațiile admisibile de microorganisme și săruri. De cele mai multe ori, în fântânile din Moldova sunt depășite nivele admisibile la nitrați.

Maria Sandu, doctor în chimie, ex-directoare a Institutului de Ecologie și Geografie, spune că principalele surse de poluarea a apei sunt scurgerile de pe suprafeţele ocupate de gunoiști, de la stații de alimentare cu combustibil, diferite depozite, de pe câmpuri agricole, de la grajduri. De asemenea, în topul poluatorilor apei potabile sunt deversările neorganizate ale apelor uzate din sectorul casnic, ele fiind evacuate în haznale neimpermeabile și în cursuri de apă naturală. Tot în fruntea clasamentului sunt evacuările de ape uzate insuficient epurate sau neepurate provenite din sectorul casnic și industrial. 

După cum observați una dintre sursele de poluare sunt deversările neorganizate ale apelor uzate din sectorul casnic,adică apele uzate care le producem fiecare în casele noastre: după spălarea mâinilor, a rufelor sau a vaselor, folosirii toaletei etc. În lipsa unui sistem de canalizare și a stațiilor de epurare, urmele produselor de igienă pe carte le folosim ajung în apele de suprafață sau cele subterane.

Soluţii la nivel local

Nadejda Andreev, președinta AO Wisdom, vine cu o soluție inovatoare pentru R. Moldova – vermifiltru, un sistem prin care cetățenii R. Moldova pot purifica apa folosită în gospodărie în lipsa unui sistem centralizat de canalizare şi epurare. Mai mult, după tratarea apei prin vermifiltru aceasta poate fi utilizată pentru irigare.

„Este un sistem testat pentru prima dată în Moldova și a fost încercat la o gospodărie individuală care nu este conectată la canalizare. Astfel, apa reziduală de la mașina de spălat și bucătărie curge în fosa septică. Aceasta are două compartimente unde are loc depunerea componentelor solide – o tratare primară. Pentru a reduce mirosul se adaugă o soluție de bacterii lactice, de exemplu moarea de varză.  Sistemul permite circularea apei reziduale. După tratarea apei în fosa septică, aceasta poate fi conectată la un sistem de irigare a plantelor decorative”, explică Nadejda Andreev.

O altă soluție este și instalarea unei canalizații eco. Valeriu Meșina și-a împărtășit experiența pe un grup pe o rețea de socializare Mă mut la țară Moldova, unde oamenii își povestesc experiențele despre mutarea la sat. Bărbatul povestește că locuiește la țară și dispune de apeduct și rețelele necesare pentru evacuarea și filtrarea apei uzate care în final nu poluează solul.

„Problema majoră a gospodăriilor rurale este lipsa unui sistem de canalizare și purificare a apei uzate — acum aceasta nu mai este o problemă— dacă se dorește”, relatează Valeriu spunând că și-a instalat acasă o mine stație de epurare și acum apa uzată nu mai ajunge în sol.

Apa uzată este canalizată spre trei cisterne în care se petrece tot procesul de descompunere și filtrare a masei organice printr-o metodă biologică (bacterii speciale). După a 3-a cisternă apa este curată și poate fi reutilizată la necesitate (de ex. la irigare).

„De la începutul pandemiei COVID19 am locuit în casă și pot să vă spun că, acest sistem de canalizare eco ne-a responsabilizat pe toți membrii familiei. Având în vedere că apa este filtrată de niște bacterii speciale, am învățat să folosim produse de igienă eco pentru a nu nimici aceste vietăți, care ajută la menținerea unui echilibru ecologic”, explică bărbatul.

Meșină spune că costul unei astfel de stații începe de la 300 de euro, dar poate ajunge la 3000 în funcție de numărul utilizatorilor și tipul activităților din gospodărie.

Volumul apelor uzate evacuate și epurate este în creștere

În anul 2019, volumul total al apelor uzate evacuate a constituit 70,4 milioane metri cubi cu 0,9 mil. metri cubi mai mult comparativ cu anul 2018. Impactul pandemiei de COVID-19 asupra pânzei freatice încă urmează a fi stabilit și reflectat în statisticile naționale.

Text: Cristina Straton

Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic este beneficiara Programului de Granturi Locale al Uniunii Europene (UE) și implementează proiectul „Responsabilizare prin informare în localităţile codrene” în raionul Strășeni.

Programul de Granturi Locale este lansat în baza Cadrului Unic de Sprijin a UE, acordat pentru Republica Moldova (2017-2020) din cadrul Instrumentului European de Vecinătate, prin intermediul proiectului „Abilitarea cetățenilor din Republica Moldova” (2019-2021), finanțat de către Uniunea Europeană și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Partenerul proiectului pentru creșterea potențialului de vizibilitate și implicare a cetățenilor este Asociația Presei Independente (API).