61% dintre persoanele sub 18 ani din Moldova afirmă că schimbările climatice sunt o urgență globală

„Votul pentru climă al oamenilor din întreaga lume”, lansat de PNUD, arată că 64% dintre respondenți consideră că schimbările climatice sunt o urgență globală și trebuie abordate chiar și în condițiile pandemiei de COVID-19. În Moldova, 61% dintre tinerii sub 18 ani împărtășesc această părere.

PNUD a publicat astăzi rezultatele celui mai amplu sondaj global al opiniei publice asupra schimbărilor climatice. Acesta reflectă opiniile oamenilor din 50 de țări, în care trăiește peste jumătate din populația lumii. La sondaj au participat peste jumătate de milion de tineri cu vârsta sub 18 ani, persoane care au un rol decisiv în domeniul schimbărilor climei și care, de regulă, nu pot participa la alegeri.

Rezultatele detaliate, dezagregate în funcție de vârstă, sex și nivel de educație, vor fi comunicate guvernelor din întreaga lume, prin intermediul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), care a desfășurat acest sondaj inedit, în parteneriat cu Universitatea din Oxford. În multe țări participante, este pentru prima dată când s-a efectuat o asemenea cercetare la scară largă a opiniei publice pe tema schimbărilor climatice. 2021 este un an esențial pentru angajamentele țărilor în materie de acțiune climatică, cu o rundă cheie de negocieri care urmează să aibă loc la Summitul ONU privind schimbările climatice din noiembrie, care se va desfășura la Glasgow, Marea Britanie.

În cadrul sondajului, respondenții au fost întrebați dacă schimbările climatice sunt o urgență globală și dacă susțin 18 politici-cheie climatice în 6 domenii de acțiune: economie, energie, transporturi, produse alimentare & gospodării agricole, natură și protejarea oamenilor.

Administratorul PNUD, Achim Steiner, a declarat: „Rezultatele sondajului semnalizează clar că acțiunile climatice urgente se bucură de un sprijin larg în rândul oamenilor din întreaga lume, indiferent de țara de origine, vârstă, sex și nivelul de educație. Mai mult decât atât, sondajul relevă că oamenii își doresc ca factorii de decizie să abordeze criza climatică. De la agricultura ecologică la protejarea naturii și investițiile într-o redresare ecologică post-COVID-19, sondajul aduce vocea oamenilor în prim-planul dezbaterii climatice. Aceste rezultate ne arată care țări pot avansa în această direcție, având sprijin public, în timp ce lucrăm împreună pentru a face față acestei provocări enorme.”

Sondajul global este încorporat în jocul video disponibil pe Internet și adaptat pentru dispozitive mobile Misiunea 1,5, unde jucătorii își asumă rolul factorilor de decizie în domeniul climei și iau hotărâri pentru a menține încălzirea globală sub 1,5 grade Celsius. La final jucătorii sunt rugați să voteze acțiunile climatice cheie pe care ar vrea să le vadă adoptate. Aceste date vor fi analizate și transmise guvernelor, acestea din urmă având, în unele cazuri, acces limitat la informații fiabile despre opinia publică cu privire la acțiunile climatice.

În Republica Moldova, platforma a fost lansată în limba română în decembrie 2020.

Moldova se numără printre țările cele mai vulnerabile la schimbările climatice, această problemă generând o pierdere economică medie anuală de 2,13% din PIB. Biodiversitatea unică a țării este amenințată în prezent de schimbările climatice, fragmentarea habitatului și supraexploatare. Totodată, Moldova este încă foarte dependentă de importurile de combustibili fosili și electricitate ca surse principale de energie. Deși există o scădere a intensității energetice a țării, aceasta este încă mai mare decât intensitatea medie a energiei din țările UE cu 29%.

În același timp, Republica Moldova este unul dintre statele cele mai implicate în acțiunile climatice, fiind a patra țară din lume care își actualizează contribuția la nivel național la Acordul climatic de la Paris. Astfel, Moldova s-a angajat să reducă necondiționat, până în anul 2030, emisiile de gaze cu efect de seră până la 70%, comparativ cu anul 1990 și cu 88%, țintă condiționată de disponibilitatea suportului tehnic, financiar și tehnologic. Sectoarele cele mai vulnerabile la schimbările climatice sunt agricultura, resursele de apă, silvicultura, sănătatea, energia și transporturile.