16 dintre cei mai calzi ani au fost din 2000 încoace

Dintre cei mai calzi 17 ani, 16 au fost din 2000 încoace. Media temperaturilor globale a crescut semnificativ de la revoluția industrială, iar ultimul deceniu (2008-2017) este cel mai cald de când se înregistrează temperaturile.

Conform serviciului Copernicus privind schimbările climatice, anul 2018 a fost unul dintre cei mai calzi trei ani înregistrați în Europa. Majoritatea probelor arată că acest lucru se datorează creșterii emisiilor de gaze cu efect de seră produse de activitatea umană.

Temperatura globală medie este astăzi cu 0,85 mai mare decât la sfârșitul secolului al XIX-lea. Oamenii de știință consideră că o creștere de 2°C față de nivelul preindustrializării va fi periculoasă și va avea efecte catastrofale asupra climei și mediului.

De aceea, comunitatea internațională este de acord că încălzirea globală trebuie să fie limitată la mai puțin de 2°C.

De ce este importantă reacția UE

Conform Agenției Europene de Mediu, Uniunea Europeană este al treilea cel mai mare emițător de gaze cu efect de seră din lume, după China și SUA. Sectorul energetic emitea 78% din gazele cu efect de seră din UE în 2015.

Eforturile comune sunt esențiale, întrucât schimbările climatice afectează toate țările UE, chiar dacă nu în același mod. Regiunea mediteraneeană se poate aștepta la mai multe temperaturi înalte extreme și la mai puțină ploaie, în timp ce țările din regiunea continentală se confruntă cu un risc mai mare de inundații și incendii forestiere.

Eforturile UE dau rezultate. În 2008, Uniunea și-a stabilit obiectivul de a reduce emisiile cu 20% până în 2020 față de nivelurile din 1990. Este pe drumul cel bun către acest obiectiv: în 2015, nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră din UE a cunoscut o scădere de 22% față de nivelurile din 1990.

Infografic despre schimbările climatice în Europa.

UE și politica internațională în domeniul climatic

UE este un actor cheie în negocierile ONU privind schimbările climatice. În 2015, Uniunea a ratificat Acordul de la Paris, primul acord universal pentru combaterea schimbărilor climatice. Scopul acordului este de a atenua schimbările climatice prin menținerea creșterii temperaturii globale sub 1,5° C comparativ cu perioada preindustrială.

UE s-a angajat în cadrul Acordului de la Paris să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 40% sub nivelul din 1990 până în 2030. Pentru atingerea acestui obiectiv, Uniunea a luat mai multe măsuri.

Reducerea emisiilor cu efect de seră

UE a instituit diferite tipuri de mecanisme în funcție de sector.

Pentru a reduce emisiile provenite de la centralele energetice și din industrie, UE a introdus prima piață majoră a dioxidului de carbon din lume. În cadrul sistemului de comercializare a cotelor de emisii, companiile trebuie să cumpere permise pentru a emite CO2, prin urmare, cu cât poluează mai puțin, cu atât plătesc mai puțin. Sistemul acoperă 45% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din UE.

Pentru celelalte sectoare, precum clădirile și agricultura, reducerile vor fi realizate prin obiective naționale de reducere a emisiilor, calculate pe baza produsului intern brut al țării pe cap de locuitor.

În domeniul transportului, în primăvara anului 2019, Parlamentul European a susținut reguli de reducere a emisiilor de CO2 cu 37,5% pentru autoturismele noi, 31% pentru camionete și 30% pentru camioanele noi până în 2030.

UE dorește și să folosească puterea pădurilor de absorbție a CO2 pentru combaterea schimbărilor climatice. În 2017, Parlamentul a adoptat un regulament pentru prevenirea emisiilor provenite din defrișări și schimbarea folosirii terenurilor.

Detalii despre măsurile UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Abordarea provocării energetice

UE luptă împotriva schimbărilor climatice cu o nouă politică în domeniul energiei curate, adoptată de Parlament în 2018. Primul obiectiv este creșterea cotei de energie produsă din resurse regenerabile la 32% până în 2030 și posibilitatea cetățenilor de a-și produce propria energie verde.

În plus, UE a adoptat reguli pentru ameliorarea eficienței energetice a clădirilor și a aparatelor electrocasnice cu 32,5% până în 2030.

Mai multe explicații despre măsurile UE privind energia curată.

Fondurile UE pentru acțiunile climatice

Obiectivele de atenuare și adaptare la schimbările climatice sunt integrate în principalele programe de cheltuieli ale UE. Uniunea a convenit să cheltuiască cel puțin 20% din fondurile UE legate de schimbările climatice în perioada 2014-2020, inclusiv cele 3,4 miliarde de euro dedicate programului pentru mediu LIFE.

Sursa: Parlamentul European