12 întreprinderi mari din Moldova vor raporta emisiile de gaze cu efect de seră

12 întreprinderi mari din Republica Moldova vor raporta emisiile de gaze cu efect de seră. Aceasta pentru că directiva europeană privind comercializarea carbonului (EU ETS) va fi transpusă parțial în legislația R. Moldova, cu sprijinul UE și PNUD. La prima etapă, vor fi introduse obligații de monitorizare, raportare și verificare independentă (MRV) a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) de la cele 12 întreprinderi care au în total o capacitate nominală instalată de generare de aproape 3,3 mii de MW.

Printre cele 12 se numără întreprinderi din sectorul energetic, precum Termoelectrica și CET-Nord, dar și din sectorul industrial, cum ar fi Bucuria SA, Lafarge Ciment Moldova, Suedzucker Moldova, fabrica de cărămidă Macon, fabrica de porțelanuri Sigiliu Lux și fabricile de sticlă Glass Container Company și Glass Container Prim.

Proiectul EU4Climate, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD, a acordat suport Ministerului Mediului pentru identificarea întreprinderilor care vor cădea sub incidența noilor reglementări, elaborate în baza Directivei ETS. De asemenea, a fost elaborat regulamentul privind MRV a emisiilor GES de la instalațiile staționare, precum și modificări la Legea privind protecția mediului înconjurător, aceasta fiind completată cu un capitol privind schimbările climatice. Modificările vor reglementa managementul emisiilor de gaze cu efect de seră și eliberarea certificatelor de emisii GES pentru operatorii economici. Totodată, a fost efectuată analiza impactului de reglementare privind introducerea sistemului de monitorizare, raportare și verificare a emisiilor de GES la instalațiile staționare.

Documentele au fost prezentate pe 16 decembrie 2021 la un atelier consultativ cu participarea părților interesate din sectorul public și privat.

„Directiva ETS este una foarte complexă și abordează schimbările climatice prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră într-un mod rentabil și eficient din punct de vedere economic. Sistemul MRV la nivel de instalație este un prim pas în implementarea întregului sistem de comercializare a cotelor de emisii de gaze cu efect de seră” , a declarat Secretara de stat în cadrul Ministerului Mediului, Iordanca-Rodica Iordanov.

ETS este ultima Directivă din capitolul „Politici Climatice” al Acordului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană, care urmează a fi transpusă și aprobată la nivel național. Până în prezent au fost transpuse Directiva privind calitatea benzinei si motorinei, Regulamentul privind substanțele care distrug stratul de ozon și Regulamentul privind gazele fluorurate cu efect de seră.

„Evenimentul de astăzi este un prilej de a discuta despre cerințele pentru operatorii instalațiilor staționare, ce vor fi impuse de acest nou act legislativ, alături de noile responsabilități care urmează să fie atribuite Ministerului Mediului, Agenției de Mediu și altor instituții. Acest act va avea impact asupra anumitor sectoare de afaceri, astfel PNUD Moldova a efectuat suplimentar o Analiză a Impactului de Reglementare, care arată ce resurse financiare și administrative vor fi necesare pentru îndeplinirea noilor cerințe legislative”, a declarat Andrea Cuzyova, reprezentantă rezidentă adjunctă PNUD în Republica Moldova.

Anterior, UE și PNUD au acordat sprijin pentru actualizarea sistemului național de monitorizare, verificare și raportare a emisiilor de GES în conformitate cu cerințele Acordului de la Paris. Anul viitor, vor fi organizate o serie de instruiri pentru sectorul public și cel privat privind operarea sistemului MRV.

Cu un buget total de 8,8 mln euro, proiectul EU4Climate se desfășoară în perioada 2019-2022 și are următoarele componente: (i) actualizarea Contribuțiilor Naționale Determinate la Acordul de la Paris; (ii) elaborarea strategiilor naționale de dezvoltare cu emisii reduse către anul 2050; (iii) introducerea și consolidarea cadrului de monitorizare, raportare și verificare a emisiilor de gaze cu efect de seră; (iv) alinierea la acquis-ul comunitar în domeniul climei; (v) integrarea dimensiunii de climă în documentele de politici sectoriale, creșterea gradului de conștientizare și elaborarea ghidurilor sectoriale pentru implementarea Acordului de la Paris; (vi) atragerea de investiții în domeniul schimbărilor climatice; (vii) o mai bună planificare a adaptării la schimbările climatice.