Strategia conservării biodiversității: să trăim în armonie cu natura

277
Pietrar. Femelă Foto: Vitalie Ajder

De Ziua biodiversității, sărbătorită la data de 22 mai, s-au împlinit 25 de ani de la adoptarea Convenției ONU privind diversitatea biologică, document prin care s-a luat decizia de a proteja toate formele de viață de pe pământ.

Republica Moldova a aderat la Convenție în 2002, fiind, astăzi, alături de 196 de națiuni care  au reușit numeroase realizări, dar au setat și angajamente pentru conservarea biodiversității și a ecosistemelor pământului.  Totuși, există și dificiențe și provocări, recunoscute la nivel global, precum menționează ex-ministrul Mediului din România, Cristiana Pașca Palmer, actualmente secretar executiv al Convenției ONU pentru Diversitate.

Datele specialiștilor sunt alarmante: jumătate din speciile de animale şi plante din lume sunt ameninţate cu reducerea numărului de exemplare, iar un sfert – chiar cu dispariţia. Pentru diminuarea imperativă a consecinţelor negative asupra biodiversităţii (reducerea habitatelor, exploatarea excesivă a florei şi faunei, poluarea ecosistemelor naturale, invazia speciilor alogene şi schimbările climatice), Organizaţia Naţiunilor Unite a desemnat instituirea „Deceniului Internaţional al Diversităţii Biologice”, în perioada 2011 – 2020.

Cu ocazia Zilei Biodiversității, experți și cercetători în domeniu, reprezentanți ai Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, au participat la o masă rotundă la care au abordat provocările și realizările R. Moldova în domeniul biodiversității.

Vitalie Grimalschi, șeful Direcției politici în domeniul biodiversității din cadrul ministerului, a remarcat că pentru reducerea pierderilor biodiversității la nivel național este importantă realizarea prevederilor din principalele documente de politici de mediu, în special Strategia şi Planul de Acţiuni în domeniul conservării diversităţii biologice pentru anii 2015-2020 și Strategia Națională de Mediu pentru perioada 2013-2023. Aceste documente prevăd mărirea suprafeței fondului ariilor naturale protejate de stat de la 5,6% până la 8%  a şi fondului forestier de stat de la 11,1 până la 15 %, precum și gestionarea durabilă a acestora.

De asemenea, este nevoie de crearea cadrului instituţional şi legislativ cu atribuții întru stoparea pierderii biodiversităţii; conservarea speciilor de floră şi faună; protecţia resurselor genetice şi partajarea beneficiilor de la folosirea acestora; crearea mecanismelor pentru servicii ecosistemice; mobilizarea resurselor pentru conservarea biodiversităţii.

„Situaţia este  alarmantă şi demonstrează necesitatea unor acţiuni urgente şi eficiente în scopul conservării, protejării şi restabilirii ecosistemelor şi în special, a speciilor de plante şi animale rare. Dacă prima ediţie a Cărţii Roşii includea 55 specii dintre care 29 specii de animale şi 26 specii de plante, apoi ediţia a II include 242 de specii, inclusiv: 126 specii de animale, 116 specii de plante, iar în ediţia a III sunt incluse 427 de specii, 218 animale şi 209 plante”, a subliniat Vitalie Grimalschi.

Totodată, oficialul a precizat că până în anul 2013 suprafaţa totală a ariilor protejate a constituit 157 227,4 ha (4,65% din suprafața totală a țării), iar prin fondarea Parcului Național „Orhei”, ariile protejate au fost extinse până la 189 385,9 ha, ceea ce constituie 5,61% din teritoriul ţării.

Magnolie. Foto simbol, Ecopresa.md
Magnolie. Foto simbol, Ecopresa.md

Mai mult,  confrom prevederilor Strategiei biodiversității, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului îşi propune să sporească suprafețele ariilor protejate și să ia sub protecţia statului cele mai valoroase  ecosisteme  naturale ale Republicii Moldova. „A fost elaborat proiectul privind fondarea Rezervației biosferei „Prutul de Jos”, cu scopul de a extinde suprafețele de arii naturale protejate, prin crearea în Republica Moldova a primei Rezervații a biosferei „Prutul de Jos”. Proiectul a fost aprobat de cabinetul de miniștri și este în Parlament, conform procedurii”, a menționat Victor Gălușcă, șef al Serviciului protecția solului și subsolului.

Menționăm că Republica Moldova a aderat la 11 tratate internaţionale în domeniul biodiversităţii. Potrivit Alei Rotaru, consultant superior în cadrul Direcției politici în domeniul biodiversității, legislaţia naţională în domeniile mediu şi biodiversităţii necesită a fi adusă în concordanţă cu prevederile legislaţiei UE. Este nevoie de un monitoring al măsurilor de conservare a biodiversităţii; trebuie protejate ariile naturale şi create oportunităţi pentru  extinderea acestora și consolidarea lor financiară, tehnico-materială şi instituţională.

La masa rotundă au fost prezentate activitățile de conservare și conștientizare in domeniul biodiversitatii realizate cu sprijinul Fondului Global de Mediu, prin Programul de Granturi Mici (GEF SGP Moldova). Cu sprijinul PNUD, acțiuni de educație ecologică și conștientizare privind protecția biodiversitatii realizeaza AO Mișcarea Ecologistă din Moldova, AO Biotica, AO Ecospectru, Grădina Botanică Institut etc. Implicarea organizațiilor neguvernamentale în domeniul conservării biodiversității a fost apreciată de autoritatea centrală, or, la nivel național este recunoscută necesitatea de programe şi măsuri de educaţie şi sensibilizare a publicului, de cooperare a instituțiilor de stat cu organizaţiile non-guvernamentale pentru promovarea măsurilor de conservare la biodiversităţii.

Tăierile ilicite, braconajul şi utilizarea neraţională a resurselor cinegetice, pescuitul ilegal şi utilizarea neraţională a resurselor piscicole, păşunatul ilegal, utilizarea ilegală  a organismelor modificate genetic – toate duc la o degradare și distrugere continua biodiversității. Este în puterea noastră să ne implicăm – este destul doar să trăim în armonie cu natura!

Delia MORARU

Revista NATURA

Sigle

LĂSAȚI UN MESAJ