Pădurile au ajuns din nou sub secure. Deşi, pe hârtie, au fost extinse suprafețele forestiere, în realitate, nu mai avem păduri valoroase, cu lemn de calitate. Specialiştii vorbesc despre o discrepanţă tot mai mare dintre suprafaţa şi conţinutul pădurii – o adevărată prăpastie. Nu mai este pădurea de odinioară, cu stejari mari şi puternici, scrie natura.md.

Cu toate acestea, datele din statistica oficială arată că în 2018 au fost tăieri în 26,8 mii hectare de păduri. În același timp, regenerarea pădurii a avut loc pe o suprafață de cinci ori mai mică, de 4,9 mii de hectare.

Solicitat de revista NATURA, Nicolae Munteanu, director interimar al Agenției „Moldsilva”, spune că suprafața de 26,756 ha reprezintă toate lucrările silvotehnice (tăieri de regenerare, de conservare, de reconstrucție ecologică, tăieri unice (rase), tăieri repetate) efectuate în conformitate cu legislația în vigoare.

raspuns Moldsilva
Răspunsul Agenţiei „Moldsilva” privind tăierile silvice în anul 2018. Sursa: natura.md

Cu argumentele sofisticate, suntem legați la ochi pentru a nu vedea cum, cu acte în regulă, se fură pădurea. Or, spun experţii silvici, masa lemnoasă calitativă se scoate din pădure, iar unele dintre lucrările silvotehnice nu sunt corecte.

Se taie sub ochii pădurarilor

Un ordin intern al „Moldsilva” din decembrie 2019, emis de directorul interimar Munteanu, arată despre nereguli nu doar în pădurile ordinare, dar și în rezervațiile aflate în strictă protecție a statului. Astfel, la revizii inopinate și neplanificate, au fost depistate tăieri ilicite în volum de 2617,5 m3. Este, conform calculelor noastre, echivalentul a peste 130 camioane cu lemn.

Cele mai mari tăieri ilicite au fost admise în Rezervația „Codrii”, considerată un depozit al genofondului pădurilor central-europene. Din rezervaţie, pe diferite sectoare, au fost tăiate peste 965 m3 (!!!) de lemn – frasin, carpen, cireș, stejar, jugastru. Cu toate acestea, făptașii au scăpat basma curată, căci în procesele verbale elaborate de Inspectoratul pentru Protecţia Mediului se reflectă doar un volum de 2,7m3.

„Materialele au fost transmise spre investigare Inspectoratului de Poliție Strășeni și Procuraturii raionului Strășeni, pentru identificarea persoanelor care au săvârșit acțiuni ilicite sau tragerea la răspundere a persoanelor care nu și-au îndeplinit obligațiunile de serviciu”, a spus pentru NATURA, Nicolae Munteanu.

Un alt abuz a fost admis la Întreprinderea Silvică „Hâncești-Silva”, de unde ilegal au fost extrași 825 m3 de lemn. Nici aici nu se cunosc hoţii de pădure. Doar 31,9 m3 de lemn sunt confirmate prin procese verbale.

„Depistarea unui volum esenţial de tăieri ilicite denotă deficienţe în organizarea activităţii la compartimentul paza şi protecţia pădurii, precum şi neîndeplinirea obligaţiunilor de către personalul silvic”, se arată în ordinul intern al Agenţiei „Moldsilva”.

Un număr de 462 de pădurari au fost traşi la răspundere materială.

Ordinul intern al Agenţiei "Moldsilva" privind tăierile ilicite depistate în ariile protejate de stat. Sursa: natura.md
Ordinul intern al Agenţiei „Moldsilva” privind tăierile ilicite depistate în ariile protejate de stat. Sursa: natura.md

Tăierile ilegale sunt impulsionate de interesul comercial pentru specii valoroase, precum cireșul și stejarul, arată un studiu elaborat de Banca Mondială pentru R. Moldova, în 2015.

„Corupția în sectorul forestier, determinată de goana după profit comercial, agravate de sărăcie și schimbări în mediul înconjurător (încălzirea globală), facilitează recoltarea ilegală a masei lemnoase. Dar, pentru a face față schimbărilor climatice, avem nevoie de pădure puternică și stabilă, care să ne fie adăpost”, spun experţii.

Lemn de foc pentru Complexul „Condriţa”

În pădurile cele mai valoroase, se taie nu doar ilegal, dar şi cu acte în regulă.

Lucrări de igienă selectivă şi tăierea a 320 de arbori au fost autorizate de Agenţia Mediului, în octombrie 2019, în pădurea de la Condriţa, care împrejmuieşte casa de vacanţă a preşedintelui R. Moldova, Igor Dodon. Categoria – lemn de foc.

Autorizaţie de tăieri de arbori la reşedinţa preşedintelui Igor DodonAutorizaţie de tăieri de arbori la reşedinţa preşedintelui Igor Dodon

Autorizaţie de tăieri de arbori la reşedinţa preşedintelui Igor Dodon. Sursa: natura.md
Autorizaţie de tăieri de arbori la reşedinţa preşedintelui Igor Dodon. Sursa: natura.md

Curios este că „de foc” sunt tocmai 62 de stejari cu diametru de 12 – 56 cm, dar şi frasini, tei, cireş, arţar, carpen, salcâm. În total-115 m3 de lemn. Iar valabilitatea autorizaţiei este până în octombrie 2020. Se pare că s-a terminat lemnul de foc pentru reşedinţa lui Dodon. Locuitorii satului Condriţa se arată îngrijorați de tăieri, dar cine să-i audă?

Tăieri la Rudi, la Ţareuca, la Orhei…

În prag de Revelion, am fost sesizaţi că se taie și în Rezervația peisagistică „Rudi-Arioneşti”, în perimetrul aşezării medievale fortificate „Farfuria Turcească”. Veaceslav Gavrilaș, șeful Direcției reglementare și acte permisive de mediu din cadrul Agenției Mediului, ne-a comunicat că există autorizație ecologică pentru tăieri în sectorul Rudi, acordată Agenției „Moldsilva”, dar corectitudinea efectuării lucrărilor trebuie să fie verificată de Inspectoratul pentru Protecția Mediului.

Tăiere de copaci în Rezervaţia peisagistică "Rudi-Arioneşti". Foto: natura.md
Tăiere de copaci în Rezervaţia peisagistică „Rudi-Arioneşti”. Foto: natura.md

Şi la Ţareuca pădurea se taie. Vasile Costiuc, activist civic, a plasat pe reţelele sociale un video de la faţa locului, făcând apel către autoritățile centrale și locale să se autosesizeze. Un număr de 50 de persoane au comentat, scriind că şi în pădurile din preajma lor se taie cu nemiluita.

Victoria Dascăl: Locuind în Țareuca pot să spun că toate cele 4 păduri care înconjoară satul sunt supuse defrișărilor ilegale.

Ivan Ţurcan: La Dâşcova, Orhei, au rămas numai tufari, cândva erau codri…

Eugeniu Storceac: Și în localitatea Voinova din raionul Străşeni se taie tot.

Aurelia Dima: Aceeași situație e şi-n raionul Nisporeni.

Tăieri masive în apropiere de satul Ţareuca, Rezina. Sursa: Facebook/Vasile Costiuc
Tăieri masive în apropiere de satul Ţareuca, Rezina. Sursa: Facebook/Vasile Costiuc

Redacţia revistei NATURA a solicitat de la Inspectoratul pentru Protecţia Mediului informaţii despre tăierile de la Rudi şi Ţareuca, astfel că vom reveni la subiect când primim răspunsul.

Dispar peste noapte

O pădure creşte greu. În R. Moldova, creșterea anuală este estimată la 3,3 m3/ha. Mai puţin decât în România, de exemplu, unde creşterea este de 5 m3/ha. Dar se taie uşor. Pentru foc.

Pentru necesităţi de încălzire în R. Moldova trebuie crescute plantaţii energetice, nu tăiate pădurile naturale existente, afirmă Aurel Lozan, reprezentant WWF în R. Moldova. La fel, statul ar trebui, cu pași rapizi, să promoveze conceptual și financiar dezvoltarea sectorului forestier privat (după exemplul altor țări, cum ar fi Ungaria, care, practic, și-a dublat suprafața pădurilor în ultimii 15 ani).

Trebuie să fie identificate surse alternative pentru lemnul de foc recoltat legal, astfel încât resursele forestiere să fie gestionate durabil. Încă în 2015 am atenţionat că nivelul de recoltare a masei lemnoase (legală plus ilegală) din păduri este nedurabil și dacă va continua în același mod, vom avea pierderi majore pe termen lung. La noi, statul practic nu investeşte în pădure, dar ia permanent din pădure. Astfel de „afacere” este una compromițătoare și nesustenabilă. Dacă se dorește să se obțină „profit”, este necesar de a investi. Ceea ce nu are loc, cu excepția micilor încercări. Sperăm lucrurile să se schimbe. Autoritățile silvice și de mediu au capacități, mai există personal și lucrători dedicați și care iubesc pădurea, dar dorința de profit astăzi nu trebuie să prevaleze asupra siguranţei de mâine”, conchide Aurel Lozan.

„Afaceri” cu lemn de foc?

Datele oficiale arată că între 2006 și 2010 proporția medie a lemnului de lucru era de 10,3% din volumul total de recoltat, restul fiind – de foc. În 2018, potrivit „Moldsilva”, lemnul de lucru a reprezentat doar circa 7,9% din volumul de 600597 m3 recoltat, această fiind firesc, pentru că lemnul rezultă din lucrări silvotehnice și nu din tăieri de masă lemnoasă.

Agenţia "Moldsilva" privind volumului lemnos recoltat. Sursa: natura.md
Agenţia „Moldsilva” privind volumul lemnos recoltat în 2018. Sursa: natura.md

Sursele redacţiei spun că, de fapt, cel puțin 10% din lemnul trecut pe hârtie ca fiind de foc este lemn de lucru, valoros, care costă minim 4000 lei/m3, nu 700 lei/m3, precum este vândut cel de foc.

În 2013, problema protecţiei pădurilor a ajuns în vizorul Consiliului Suprem de Securitate, după demersurile repetate efectuate de Mişcarea Ecologistă din Moldova. La distanţa de şapte ani, am rămas doar cu decizii pe hârtie şi fără… păduri.

Datele sunt alarmante, iar situaţia din fondul forestier reprezintă, dincolo de aspectele ecologice, o problemă de siguranţă naţională. Am intervenit de zeci de ori la instituțiile statului, la Președinție, Parlament și Guvern, am adus suficiente argumente ca factorii de decizie să includă grija față de păduri în agenda lor, dar e din rău în mai rău”, afirmă Alecu Reniţă, preşedintele Mişcării Ecologiste din Moldova.

Chiar dacă am reușit, de la Independență încoace, să mărim suprafața totală a fondului forestier cu cinci procente, starea pădurilor a rămas deplorabilă. De-a lungul anilor am încercat să selectăm și să instruim o elită de silvicultori, dar, se pare că ne-am ales cu prea mulți profitori, care nu simt nici o dragoste pentru păduri, ci doar pentru banii care îi scot din tăierea celor mai viguroși arbori. Mă tem că am ajuns la varianta cea mai proastă – să apărăm pădurea de unii pădurari și, probabil, de unii inspectorii de mediu. Se cere cât mai urgent un specialist devotat cauzei pădurilor în fruntea „Moldsilva”, pentru a salva domeniul de la o degradare totală și de a implementa neîntârziat un plan de management durabil pentru tot fondul forestier național”, a menționat Alecu Reniță.

R. Moldova are doar 12% de păduri, în timp ar fi nevoie de minim 15%. Cum poţi mări suprafeţele împădurite fără a opri hoții de pădure? Cine măcelăreşte pădurile naţionale şi cine protejează hoţii, sunt întrebări la care nu obţinem răspuns de ani în şir.

Lilia Curchi, revista Natura, ianuarie 2020

1 COMENTARIU

Comments are closed.