Nistrul plin de apă - mai sus de barajul Novodnestrovsk Foto: Lilia Curchi

Proasta administrare a Întreprinderilor de stat, al căror fondator în perioada anilor 2015-2018 a fost Agenția „Apele Moldovei”, a dus la degradarea și distrugerea sistemului de irigație național, pierderea elementelor patrimoniului public și cheltuirea neperformantă a resurselor financiare publice. Constatarea se conține în Raportul de audit privind performanța activității întreprinderilor de stat fondator al cărora în anii 2015-2018 a fost Agenția „Apele Moldovei”.

Autorii raportului au constat că în perioada 2015-2018, Agenția „Apele Moldovei” a fost fondator a 17 întreprinderi de stat cu diverse profiluri de activitate, precum irigare, desecare, exploatarea și întreținerea digurilor, gestionarea lacurilor și a barajelor etc. Au fost auditate 12 întreprindere.

Curtea de conturi a examinat rezultatele implementării Programului de dezvoltare a gospodăririi apelor și a hidroameliorației în Republica Moldova pentru anii 2011-2020 și a constatat că:

  • activitățile au fost realizate doar pe anumite segmente;
  • lipsa acțiunilor din partea factorilor responsabili au condiționat degradarea substanțială a sistemelor centralizate de irigare și a celor de desecare;
  • activitatea insuficientă de consolidare a infrastructurii critice gestionate de către Întreprinderile de stat (diguri și baraje), adeverită prin lipsa unui echipament și utilaj corespunzător sau utilizarea echipamentului uzat și lipsit de randament;
  • numărul limitat de resurse umane, direcționate spre reparația și întreținerea digurilor și barajelor, a determinat degradarea elementelor de protejare a teritoriilor contra apelor mari din râuri și râulețe, riscurile de depășire a nivelului de deversare fiind mari (drept exemplu se prezintă riscul de inundare a localităților din raionul Ștefan Vodă, situate în avalul râului Nistru, dar și rupturile de lacuri și iazuri de pe cursul râului Răut din luna mai 2019).

Performanța activității întreprinderilor de stat

Curtea a găsit nereguli privind gestionarea întreprinderilor de stat începând cu responsabilii de acestea: Fondatorul, Consiliul de Administrație și Administratorul întreprinderii. Astfel, Consiliile de Administrație ale întreprinderilor de stat nu au desfășurat activitățile în vederea soluționării deficiențelor de activitate și identificării soluțiilor de îmbunătățire a performanțelor acestora.

Unii administratori ai întreprinderilor au făcut uz de prevederile contractuale și ale cadrului normativ și nu au contribuit la desfășurarea și dezvoltarea activității întreprinderilor de stat, prin elaborarea planurilor de dezvoltare, sau de identificare a unor surse suplimentare de resurse financiare, dar au beneficiat de remunerare necorelată cu performanțele întreprinderilor, din contul subvențiilor primite din bugetul de stat.

Analiza performanței indicatorilor financiari înregistrați în anii 2015-2018 denotă că, aceștia s-au înrăutățit ca urmare a guvernării neperformante a factorilor de decizie. Astfel, activele nete au înregistrat tendințe descendente de la 404 mil. lei în anul 2015 până la 211,68 mil. lei în anul 2018,

În perioada evaluată, întreprinderile de stat, atât la capitolul venituri, cât și la capitolul cheltuieli au înregistrate tendințe de scădere.

Datoriile întreprinderilor de stat au demonstrat o creștere continuă de la 147,84 mil. lei în anul 2015 până la 175,26 mil. lei în anul 2018, la finele anului 2018 înregistrând cel mai înalt grad de îndatorare de 51.0%.

În vederea realizării activităților de hidroameliorație și de gospodărire a apelor, întreprinderile de stat au administrat patrimoniul transmis în gestiune de către fondator, terenurile transmise în administrare, precum și active acumulate din activitatea proprie. Ca rezultat al unei proaste gestionări, întreprinderile de stat au demonstrat o reducere a potențialului economic, datorită, inclusiv, diminuării valorii activelor totale cu 164,9 mii lei la finele anului 2018, comparativ cu finele anului 2015, când valoarea acestora însuma 551,8 mii lei.

Totodată, lipsa Cadastrului de Stat al Apelor a determinat delimitarea și înregistrarea unor loturi de teren de către Administrația publică locală, care ulterior au fost date în proprietate persoanelor fizice și juridice.

Agenția „Apele Moldovei”, în perioada 2015-2018, direct sau prin intermediul Întreprinderilor de stat a administrat terenul fondul apelor a 44 de lacuri și construcțiile hidrotehnice – barajele acestora

Construcțiile hidrotehnice ale lacurilor aflate în gestiunea întreprinderilor de stat au demonstrat starea precară a acestora, precum starea avariată a barajelor, lipsa sau nefuncționarea instalațiilor de regularizare și de evacuare a apei, înnămolirea deversoarelor de evacuare a apei, instalarea barajelor ilegale, care opresc debitul natural al lacurilor.

Astfel, factorii de decizie nu au desfășurat la timpul oportun activități suficiente de întreținere a lacurilor, ceea ce a determinat decolmatarea lacurilor, fiind afectat debitul natural al lacurilor și provocând poluarea lor.

În acest context se menționează că apele lacului Ghidighici, potrivit unui act de constatare efectuat de către Centrul de Investigații Ecologice a mun. Chișinău, la solicitarea Agenției Ecologice Chișinău, în anii 2015-2016 au fost afectate de procesul de eutrofizare, ceea ce a dus la creșterea densității algelor în apă și pieirea peștelui.

Pentru efectuarea lucrărilor de exploatare și întreținere a digurilor de către întreprinderile de stat, în perioada evaluată nu le-au fost alocate mijloace financiare din bugetul de stat, astfel fiind nevoiți să utilizeze mijloacele financiare acumulate din activitățile proprii de irigare/desecare, care, la fel, s-au adeverit a fi insuficiente.

Irigarea efectuată prin intermediul întreprinderilor de stat aflate în custodia Agenției „Apele Moldovei”, în perioada evaluată, a înregistrat o tendință de descreștere continuă, astfel încât din 108,7 mii ha irigabile, care reprezentă suprafața potențială de acoperire cu sistemele centralizate de irigare proiectată, la sfârșitul anului 2018, suprafața irigată de către cele 12 întreprinderi de stat a constituit 4,7 mii ha, ceea ce constituia cca 4,3 %.

Periodic, Republica Moldova este expusă potențialelor inundații, iar din totalul stațiilor de pompare, din componența Sistemelor de Desecare – 29 se află în stare nesatisfăcătoare, 9 sunt distruse și doar 5 sunt în stare funcțională.