Contra cronometru și a intemperiilor, Moldova își construiește reziliența climatică

12

În 132 de ani de măsurări, clima Republicii Moldova s-a încălzit cu 1.2°C, dezastrele naturale induse de climă, precum înghețuri, grindină și secete, fiind înregistrate tot mai frecvent și cu regularitate.

Mediul și schimbarea climei au fost recunoscute ca priorități ale politicilor de dezvoltare prin cadrul strategic al țării, subliniind nevoia de a acționa pentru toată lumea – Guvern, companii private, cetățeni simpli – pentru a asigura un mediu sănătos. Potrivit Strategiei de Dezvoltare cu Emisii Reduse (SDER) până în 2030, Republica Moldova intenționează să-și reducă necondiționat emisiile de gaze cu efect de seră cu până la 67% față de anul 1990. Angajamentul ar putea crește până la 78% în cazul în care țara ar avea acces la sprijin financiar extern la costuri reduse, transfer de tehnologii și cooperare tehnică.

Așa cum în Republica Moldova 68% din emisiile totale de gaze cu efect de seră la nivel național provin din sectorul energetic, cinci NAMA se referă direct la acesta și au un potențial total de reducere de circa 730 kt CO2. Printre acestea se numără:

  • construcția a 40 de centrale termo-electrice mici cu capacitatea totală de 20 MW;
  • instalarea a peste 13 mii de pompe de căldură, care ar duce la reducerea cu cca 37% a consumului anual de energie;
  • cultivarea salciei energetice în calitate de biocombustibil pe o suprafață de 20 mii ha, ceea ce va reduce cu 3,55% cererea anuală pentru combustibili fosili;
  • trecerea la iluminarea eficientă energetic, care ar genera economii anuale de 64 mln euro;
  • instalarea a peste 316 mii de panouri solare pentru încălzirea apei, care ar genera economii de 32 mln m3 de gaze naturale și 146 mln kW/ anual.

Toate NAMA au fost elaborate cu sprijinul Programului de fortificare a capacităților în domeniul dezvoltării cu emisii reduse, finanțat de UE și implementat de PNUD. Totodată, a fost creat și aprobat Sistemul Național de Măsurare, Raportare și Verificare (MRV) a emisiilor de gaze cu efect de seră, care permite colectarea informațiilor comprehensive asupra evoluției emisiilor și raportarea lor către CONUSC.

PNUD consideră că atenuarea impactului schimbărilor climatice stă la baza dezvoltării pe termen lung a țării. Din acest motiv, a fost elaborat un mecanism de coordonare a activităților de adaptare la schimbărilor climatice, de rând cu două strategii sectoriale – pentru domeniul sănătății și cel forestier. Acestea au fost elaborate cu sprijinul Proiectului Suport pentru procesul național de planificare a adaptării Republicii Moldova la schimbările climatice, Moldova fiind una dintre puținele țări din afara Uniunii Europene care a aderat la Sistemul european de alerte meteo.

De asemenea, PNUD va contribui (prin Fondul Verde pentru Climă (GSF) la elaborarea celui de al doilea Plan Național de Adaptare – NAP2) la măsuri de adaptare în sectoarele forestier, resursele de apă, energie, sănătate și transport, precum și la fortificarea capacităților și

De asemenea, este importantă conștientizarea largă a urgenței de a acționa atât la nivel local, național, cât și global, de rând cu consolidarea capacităților instituționale.

Chiar dacă Republica Moldova este o țară cu o economie mică și în tranziție, cu o contribuție istorică redusă la încălzirea globală, sprijinul comunității internaționale este crucial pentru realizarea NAMA prioritare și atingerea țintelor sale ambițioase de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, respectiv în creșterea rezilienței climatice prin activități eficiente de adaptare.