Vrem să restabilim bogăţia de odinioară a Camencii

Interviu cu Valeriu Ţarigradschi, secretarul Comitetului de sub-bazin hidrografic Camenca

Râul Camenca, cu un bazin hidrografic de 1236,9 km2, își mână apele sale și ale afluenților pe teritoriul a 75 de localități din 3 raioane: Râșcani, Glodeni și Fălești.

Din păcate, împarte soarta majorității cursurilor de apă, încadrându-se în categoria râurilor poluate.

Totuși, ceva deosebește Camenca de alte bazine hidrografice – activitatea unui comitet de bazin, care și-a luat misiunea de a contribui la reabilitarea stării ecologice a râului.

– Dl Țarigradschi, care este istoria creării acestei structuri – comitetul bazinului hidrografic Camenca – și de ce a fost important acest pas?

– Crearea unui comitet bazinal pe Camenca a venit din necesitatea de a avea un concept și o înțelegere unitară în gestionarea apelor de suprafață din acest areal. Râul Camenca, precum întreaga Vale a Prutului de Mijloc, este un loc fără seamăn în R. Moldova. Prin ce se exprimă unicitatea? Numai aici, în bazinul Prutului, râul Camenca, la est și Jijia, la vest, sunt paralele cu râul Prut și formează un deosebit fenomen hidrologic, numit paralelismul albiilor fluviale. Acest paralelism crează peninsule. Pe malul stâng, peninsula este spălată de Prut și de Camenca, ce curge paralel cu Prutul pe o distanță mai mare de 45 km. Aici avem, pe o suprafață de circa 20 mii ha, una dintre cele mai mari zone umede în bazinul râului Prut. Intervenția omului în perioada sovietică – desecare, modificare a albiei râului Camenca, dar și a regimului hidrologic al râului Prut -, a dus la degradarea foarte rapidă a acestui ecosistem, odinioară deosebit de bogat. Pentru a diminua impactul de mediu, continuăm practica începută anterior, mulți ani în urmă, cu Mișcarea Ecologistă din Moldova, insistând pe ideea regularizării apei râului Prut. 
Astăzi, conștientizând impactul intervenției umane asupra ecosistemului, avem obligația morală și istorică, de a restabili și gestiona durabil Camenca, pădurile și zonele umede, dar și a contribui la îmbunătățirea calității vieții oamenilor. Acesta este și motivul pentru care a fost creat comitetul de subbazin hidrografic Camenca de către Asociația Femeilor pentru Protecția Mediului și Dezvoltarea Durabilă, unde ne-am asumat gestionarea și folosirea rațională a resurselor de apă.

• 

• 

– Cum este organizată activitatea comitetului, cine sunt membrii, cum se iau deciziile?

– Comitetul de sub-bazin hidrografic Camenca este format din primarii localităților bazinului Camenca – din Râșcani, Glodeni și Fălești – , la care se alătură reprezentanți ai societății civile și ai serviciilor desconcentrate de mediu. De la primele ședințe au fost discutate toate problemele râului Camenca și s-a luat decizia ca acestea să fie abordate într-un document strategic – Planul de gestionare al bazinului hidrografic Camenca, elaborat în anul 2018 de către echipa AFPMDD. Pentru elaborarea acestuia au fost atrași colaboratori ai Academiei de Științe, care au organizat expediții în teren, au studiat și descris toate problemele bazinului Camenca, dar și principalele acțiuni pentru folosirea durabilă a apei de suprafață. S-au stabilit sursele de poluare punctiforme și cele industriale; impactul modificării morfologice a albiei râului Camenca; s-au determinat bazinele acvatice de pe cursul râului; s-au determinat obiectivele economice în privința gestionării apei de suprafață în diferite scopuri – alimentare, potabilizare, agricole, fiind estimate cantități și perspective. Planul conține și măsurile care ar permite să conservăm și să mărim cantitatea de apă. Fiecare primărie, în baza planului, poate să atragă surse financiare pentru rezolvarea problemelor respective. Actualmente, în comitet suntem 16 membri, iar ședințele au loc trimestrial.

– Care au fost așteptările la crearea comitetului și cum s-au materializat acestea?

– Așteptările au fost și sunt mari, dar trebuie să înțelegem că nu putem să rezolvăm într-un an-doi toate problemele ecologice acumulate pe parcursul a 50-60 de ani. Proiectele inițiate și derulate în cadrul comitetului de subbazin hidrografic Camenca ne arată că lucrurile pot fi schimbate spre bine, avem indicii că activitatea noastră nu este în zadar și că aduce rezultate pentru ecosistem.

– Vă îndemn să exemplificați aici.

– Sigur, mă voi referi la două dintre aspectele asupra cărora lucrăm. Dar, pentru început, să înțelegem un simplu fapt: cu cât mai multă apă avem în râu, cu atât mai pline ne sunt fântânile, mai fertile pământurile, cu atât mai îndestulați suntem noi, oamenii, animalele, flora din preajmă. Una din probleme este construcția barajului de la Costești. Râul Camenca a suferit foarte multe modificări în morfologia albiei sale, fapt ce i-a micșorat apele. Soluția este să provocăm inundații controlate, care ar fi asemănătoare cu cele naturale, înviorând, astfel, starea ecologică a Camencii. 
O altă problemă gravă – numărul mare de lacuri pe cursul râului – imaginați-vă doar, aproape jumătate din lungimea râului a fost transformată în lacuri. Avem o adevărată cascadă, de la Boroseni, de unde e izvorul râului Camenca și până la Cobani, Balatina, Călinești, Chetriș și așa mai departe. Lacurile reprezintă o bombă ecologică cu efect întârziat. În cazul unor inundaţii, digurile lacurilor din amonte nu vor rezista și, surpându-se, vor crea o avalanșă de apă care va provoca inundaţii, așa cum s-a întâmplat acum 2 ani.
O altă problemă a acestor lacuri este că intensifică procesul de evaporabilitate a apei râului. Este demonstrat științific că, atunci când curge pe râu, apa se evaporă într-un procent mic, iar atunci
când este adunată într-un lac, pentru că se mărește oglinda apei, se evaporă întrun volum de până la 40%. Am discutat mult în cadrul ședinţelor comitetului de bazin această problemă. Unica
soluţie pe care am văzut-o viabilă, în condiţiile actuale, este împădurirea malurilor. Acest fapt va micșora evaporabilitatea apei.

• 

• 

• 

– Problema lacurilor construite pe cursul râurilor este răspândită, din păcate, peste tot în R. Moldova…

– Adevărat, de aceea este și sensibilă. Reabilitarea zonelor umele este o soluție care trebuie aplicată pe larg. Dacă revenim la evaporabilitatea apei – credem că salvarea vine prin împădurirea
malurilor. Suntem deja în al doilea an de plantări a perdelelor de protecție a cursului de apă. În primul an, am plantat 4 ha pe râul Glodeanca, lângă satul Danu. În acest an, am mai plantat 5 ha. În așa fel, pe lunca râului Glodeanca, care se scurge de la Danu și este confluent cu Camenca la Moara Domnească, vom putea crea un coridor ecologic, care va apăra apele râuleţului Glodeanca de evaporabilitate și va face o conexiune cu rezervaţia „Pădurea Domnească”, formând rețeaua ecologică locală. La nivel naţional, pentru protecţia apelor de suprafaţă, avem și un cadru legislativ de referinţă – Legea privind reţeaua ecologică. Dacă vom putea crea aceste coridoare ecologice în luncile râurilor mici, care se scurg în Prut și nu numai, vom reuși să protejăm apele de suprafaţă.

– Ce activități și-a stabilit comitetul pentru următoarea perioadă și cum se vor realiza acestea, dacă va fi sau nu finanţare din partea donatorilor?

– Noi nu punem accentele dacă este finanțare – facem activităţi, dacă nu – nu. Ne-am luat angajamentul să restabilim, să păstrăm, să îngrijim bazinul hidrografic Camenca și ne unește solidaritatea, înţelegerea că aceste lucruri trebuie efectuate. Este adevărat, anumite activităţi nu necesită mulţi bani, altele însă – finanţări consistente. Deja am reușit, cu sprijinul donatorilor și al finanțatorilor locali, să realizăm, precum am menționat, activități de plantare pe malurile râului. De asemenea, am restabilit cinci izvoare, am construit un popas turistic lângă satul Nicolaevca. Anul acesta vom organiza două expediții. În prima ne vom ocupa de inventarierea tuturor gunoiștilor care poluează BH Camenca și vom elabora Cartea Neagră a bazinului hidrografic Camenca. În a doua – vom investiga toate izvoarele din bazinul hidrografic și vom elabora Cartea Albastră a BH Camenca. Aceste documente vor fi de referință pentru activitățile viitoare de restabilire a bazinului hidrografic Camenca. Cred că, dacă toți vom fi uniți, vom izbuti să avem și izvoarele curățate, și gunoiștile lichidate. În acest fel, vom contribui la menținerea și îmbunătățirea surselor de aprovizionare cu apă.

Tot mai des discutăm în cadrul comitetului cu proprietari de terenuri de pe malul râului, ca să continuăm plantarea de păduri de protecție a râului. Deja sunt doritori în acest sens și sperăm că la anul de la primăria Danu vor merge spre sud, la Glodeni, Dușmani, Viișoara etc., în așa fel ca râulețele noastre să fie împrejmuite de păduri. Prin exemple concrete dorim să îi motivăm pe oameni. Observăm interes pentru măsurile de curațare a lacului, oamenii înteleg beneficiul stufărișului, se interesează de sursele de finanțare a agriculturii ecologice, dezvoltarea turismului ecologic etc. Mă bucură intenția mai multor deținători de terenuri de a realiza proiecte în beneficiul mediului.
De asemenea, dacă vorbim de activități de viitor, ne dorim foarte mult să putem realiza un proiect tehnic de reabilitare a râului Camenca, de la Balatina la Pruteni. Este un proiect costisitor, de la etapa tehnică la executare. Suntem conștienți că nu vom putea realiza lucrul acesta cu surse de finanțare disponibile la nivel național sau local. Totuși, sperăm că prin exemplele noastre de succes – împădurirea malurilor, curățarea izvoarelor, lichidarea gunoiștilor etc.- vom putea convinge, ulterior, finanțatori internaționali pentru proiectul de reabilitare a râului Camenca. În acest sens este nevoie de un efort colectiv, de aceea mizăm pe implicarea tuturor, de la autorități la cetățeni, pentru a îmbunătăți soarta acestui râu, de la Boroseni la Pruteni.

– Aș vrea să cred că toți membrii comitetului de sub-bazin Camenca sunt la fel de optimiști precum dvs. Sunt și provocări în activitatea comitetului, de la activismul membrilor, la atitudinea cetățenilor față de mediu?

– În opinia mea, cea mai mare provocare este că în activitatea comitetelor bazinale, în R. Moldova, suntem fără putere decizională și doar putem da recomandări. Această practică de departe nu seamănă cu cea europeană. De ex., comitetele bazinale din România au mai multe atribuții legislative, inclusiv dreptul la expertiză – în modul de folosire a terenurilor, exploatare agricolă, utilizare a apei din bazinul hidrografic, în orice altă intervenție în bazinul hidrografic. Deci, în UE, expertiza comitetului este relevantă. La noi, această verigă lipsește. Respectiv, tot ce hotărăște comitetul poartă un caracter de recomandare și, respectiv, poate să fie sau nu luat în considerare. Spre norocul nostru, avem aliați, în special mass media, televiziunea locală, unde arătăm neregulile care au loc în localități, dar nu toți reacționează prompt sau adecvat.
O altă provocare este de a reuși să menținem acest comitet. Noi suntem ca un club de oameni care au același scop – bazinul râului Camenca să fie curat – , promovăm diferite proiecte în acest sens, dar cu prea puțină susținere, inclusiv din punct de vedere legal.

– Acest efort de reabilitare, păstrare a bazinului hidrografic Camenca este înțeles de cetățeni? Putem vorbi de un nivel de conștientizare a problemelor Camencii?

– Din păcate, nivelul de conștientizare ecologică este mic. Oamenii atrag atenția asupra anumitor lucruri numai în situație de criză și acest lucru l-am înțeles fiecare în această criză de coronavirus. Atât timp cât mai curge apa pe râu sau în robinete, cât mai plouă etc., majoritatea oamenilor sunt indiferenți. De aceea, este important să nu încetăm educarea și conștientizarea ecologică a cetățenilor, pentru ca să prevenim situația când râul va degrada complet, spre nefericirea oamenilor și a naturii. La fel, să atenționăm oamenii despre scenariile care pot avea loc, căci natura este imprevizibilă. Și evident, să învățăm de la situațiile de criză în care ne pomenim și să regândim lucrurile pe care le facem. Un ajutor în sensul educării ecologice a cetățenilor este revista NATURA, căreia îi mulțumim pentru că ani ne-a adus aminte să avem grijă de firul de apă din preajma localităților noastre. 

Lilia CURCHI,

interviu publicat în Revista Natura, www.natura.md

Material media realizat cu sprijinul Asociației Femeilor pentru Mediu și Dezvoltarea Durabilă, în cadrul proiectului. „Implementarea programului de măsuri din Planul de Gestionare a BH Camenca, cu suportul programului de granturi oferite ONGurilor întru susținerea comitetelor sub-bazinale din Republica Moldova din cadrul proiectului SDCADA ”Consolidarea cadrului instituțional în sectorul alimentării cu apă și sanitație din Republica Moldova”. Gestionar al Programului de Suport (granturi) este Agenția “Apele Moldovei”.