fbpx

Au dispărut câte 10 izvoare în fiecare an. Ce lecţii pot fi învăţate din expediţia pe Camenca

 Au dispărut câte 10 izvoare în fiecare an. Ce lecţii pot fi învăţate din expediţia pe Camenca

Izvorul râului Camenca

Susține Ecopresa, distribuie!

Izvoarele din bazinul hidrografic al râului Camenca au fost cartate de membrii unei expediţii ecologice desfăşurată în vara curentă. 

În total, au fost identificate şi inventariate 87 de izvoare. Dintre acestea, 66 înregistrau un anumit debit (inclusiv la 10 izvoare s-a putut măsura debitul), iar 21 erau secate.

Din păcate, s-a constatat că cele mai multe izvoare secate sunt în cursul superior al râului Camenca, în perimetrul comunelor Borosenii Noi, Pârjota, Hiliuți și Sturzeni. Aici, din cele 36 de izvoare prezente deja pe hartă, în teren au fost identificate numai 11.

Stana-mai-sus-de-izvor-pe-mosia-satului-Camenca1
Stână amplasată mai sus de izvor, pe mosia satului Camenca

Din ce cauză au secat izvoarele?

Un motiv de bază, spun experţii, este proasta gestionare a terenurilor. În majoritatea cazurilor, în amonte de izvoare există terenuri arabile. Lipsesc fâșiile forestiere, iar perimetrul din jurul izvoarelor este transformat în pășune.

Izvoare cu apă poluată

Chiar dacă jumătate din izvoarele identificare sunt amenajate, majoritatea acestora sunt amplasate lângă trasee, case, drumuri publice, la intrările în localități sau în cadrul pășunilor. Respectiv, acolo unde există numeroase surse de poluare a apelor. Din acest motiv, apa este necalitativă.

Analiza calității acestor ape denotă o poluare intensă a pânzei freatice cu nitrați, metale grele, un grad înalt de mineralizare (în unele cazuri se înregistrează și un conținut înalt de fluor). Astfel, acestea nu corespund cerințelor ecologice și normelor sanitare. Acești poluanți, identificați în izvoare, influențează negativ asupra sănătății populației.

Soluţii există, dar nu sunt aplicate

Specialiştii spun că trebuie schimbat modul actual de utilizare a terenurilor. Aceasta presupune:

  • transformarea pășunilor în fâșii de pădure;
  • decolmatarea și amenajarea izvoarelor;
  • înlăturarea gunoiștilor din apropiere;
  • instalarea unor panouri informative.

Toate aceste măsuri trebuie aplicate simultan. Izvoarele cu debit mare – de la Cuhnești și Camenca ar trebui să aibă statut de protecție (monument hidrogeologic), cu delimitarea a unei suprafețe de cel puțin 0,5 ha de zonă protejată.

izvor-amenajat1
Izvor amenajat, satul Viişoara, Glodeni

Managementul acestor categorii de resurse de apă în Republica Moldova rămâne a fi o problemă dificilă și nerezolvată”. În majoritatea cazurilor, izvoarele sunt amplasate pe terenurile publice, iar administrațiile publice locale fie nu dispun de mijloace privind amenajarea și gestionarea acestora, fie nu cunosc despre importanța lor, despre calitatea acestora.

De asemenea, aspectul legal al gestionării izvoarelor rămâne incert. Este necesară restructurarea cadrului legal și instituțional, dar și crearea unui sistem integru de educație ecologică a populației.

Propuneri pentru proiecte de viitor

Pentru viitoare proiecte în bazinului râului Camenca experţii propun: curăţarea, reabilitarea, amenajarea izvoarelor şi împădurirea zonelor de protecţie. La fel, să se pună accent pe restabilirea zonelor umede pe teritoriul raioanelor Glodeni şi Făleşti. De asemenea, să fie elaborat proiectul tehnic pentru restabilirea albiei de altădată a râului Camenca. Un alt obiectiv de viitor este efectuarea de plantări în zona de protecţie a râului Camenca şi afluenților. Foarte importantă este crearea unui coridor ecologic şi conectarea acestuia cu râul Prut şi masivul forestier „Pădurea Domnească”. Fără pădure nu poate exista apă,  accentuează specialiştii.  

Izvor-la-Cuhnesti-res-scaled
Izvor la Cuhnesti

Cifre care ne dau de gândit

În anii 1968-1970, în limitele bazinului râului Camenca au fost identificate 561 izvoare. Dintre acestea: 195 izvoare – în sub-bazinul Camenca, 295 – în sub-bazinul Căldărușa și 70 – în sub-bazinul Șovăț.

Peste 43 de ani, adică în 2013, au fost identificate 137 izvoare (de 4 ori mai puține). Dintre acestea: 58 izvoare în sub-bazinul Camenca, 64 – în sub-bazinul Căldărușa și 15 – în sub-bazinul Șovăț.

Peste 50 de ani, adică în 2020, au fost identificate numai 87 izvoare (cu 50 mai puține decât în 2013 sau de peste 6 ori mai puține decât în anii 1968-1970). Din numărul total de izvoare inventariate, 66 înregistrau un anumit debit (inclusiv la 10 izvoare s-a putut măsura debitul), iar 21 erau secate.

Izvoarele

Rezultatele cercetării în teren au stat la baza implementării măsurilor propuse în Planul de Gestionare a Bazinului Hidrografic Camenca și a elaborării broșurii „Izvoarele – surse stabile de alimentare a rețelei hidrografice Camenca”. 

Expediţia ecologică a fost posibilă în cadrul proiectului „Implementarea programului de măsuri din Planul de Gestionare a BH Camenca”, realizat de către Asociația Femeilor pentru Protecția Mediului și Dezvoltarea Durabilă, susținut financiar de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare și Agenția Austriacă de Dezvoltare.

Camenca este cel mai mare afluent al râului Prut pe teritoriul R.M., are și cel mai mare bazin de recepție (1236,9 km2). Lungimea cursului de apă este de 109.2 km, iar debitul mediu – 1,3 m3/s. Bazinul hidrografic (BH) Camenca este amplasat în cursul mediu al râului Prut, în partea de nord-vest a țării. 


Susține Ecopresa, distribuie!