Turism etic în natură: cum să ne bucurăm de mediu fără a-i dăuna 

Mulți oameni de la oraș au tradiția de a merge într-o scurtă excursie în natură pe durata minivacanțelor de sărbători – în pădure, pe malul unui râu, într-o poiană liniștită. Minivacanțele de sărbători sunt adesea un prilej de a ne reconecta cu natura. Dar această bucurie a noastră nu trebuie să aibă un preț greu pentru locurile pe care le iubim. Venim cu recomandări cum să ne relaxăm în sânul naturii în mod responsabil. De la cum să facem focul fără a afecta vegetația, cum să adunăm corect deșeurile și să colectăm plantele fără a-i dăuna ecosistemului, până la protecția împotriva căpușelor și păstrarea mâncării în siguranță – toate acestea sunt esențiale pentru o experiență plăcută în aer liber. Am adunat sfaturi simple, dar esențiale, de la oameni care cunosc natura în profunzime – exploratori, organizatori de festivaluri, ecologiști. Aurelia Bahnaru, Tatiana Coptina și Alexandru Voroniuc ne învață cum să fim oaspeți grijulii, care se bucură fără să lase urme.

Nu ne spălăm pe dinți lângă izvoare, râu

Turismul în natură nu înseamnă doar aventură și explorare, ci și respect pentru mediul înconjurător. Un prim aspect important este atitudinea pe care o avem față de sursele de apă.

„Dacă vorbim despre apă, nu ne spălăm pe dinți lângă izvoare, la râu. Putem lua o anumită cantitate de apă și să ne spălăm pe dinți îndepărtându-ne de sursă. Nu spălăm hainele în râu, dacă suntem într-o excursie lungă și trebuie spălăte, dar folosim produse de curățare biodegradabile, care sunt disponibile astăzi”, explică Tatiana Coptina, cunoscută pentru vasta ei experiență turistică (alpinism, drumeții montane, expediții în întreaga lume).

Când montăm un cort, distrugem multe plante și insecte – o soluție ar fi hamacul 

Hamacele tradiționale vin din America Centrală și datează de aproape 1.000 de ani, din civilizația Maya. Inițial, acestea nu erau pentru relaxare, ci pentru protecție. Paturile suspendate îi fereau pe băștinași de creaturi și insecte periculoase. Însăși Cristofor Columb a adus hamacele în Europa după ce le-a văzut folosite de populația Taino din Bahamas.

Hamacul, dezvoltat în timp, este o opțiune mai ecologică pentru campare, reducând semnificativ impactul asupra solului. „Eu stau în hamac, este unul dintre modurile de a minimiza impactul asupra mediului. Când montăm un cort, chiar și conform regulilor, distrugem multe plante și ucidem multe insecte”, spune Tatiana Coptina.

Ea recomandă corturile doar în condiții extreme, cum ar fi zonele fără copaci nepotrivite pentru hamace sau în munți, și sugerează utilizarea lor cu atenție, pentru a reduce daunele pentru natură.

Cum alegem corect locul pentru foc

Aprinderea focului în natură trebuie făcută cu grijă. Alexandru Voroniuc, fost organizator al renumitului festival Art Labyrinth spune cum să facem un foc corect și ecologic.

„Când mergem în natură, vrem adesea să facem un rug pentru a ne bucura de atmosferă. Totuși, dacă nu respectăm câteva reguli simple, putem dăuna. De exemplu, un foc făcut incorect poate distruge iarba și microorganismele din sol. Este important să facem o mică groapă și să scoatem pământul. După ce am terminat, astupăm groapa, iar în câteva săptămâni sau o lună, iarba va crește din nou, fără urme vizibile de foc”, recomandă interlocutorul.

Un alt aspect important este alegerea locului pentru foc. „Nu faceți focul sub copaci, deoarece căldura flăcărilor poate provoca uscarea crengilor și a frunzelor. Cel mai bine este să faceți focul într-un loc deschis, sub cerul liber. De asemenea, când pregătiți locul pentru foc, puneți pietre în jurul găurii. Acestea vor ajuta la reținerea căldurii și vor preveni extinderea focului către vegetația din jur”, recomandă acesta, care a reușit să adune mii de oameni să savureze arta în cele mai pitorești peisaje din RM, să experimenteze traiul în corturi și regulile de viață în natură.

Cum alegem corect lemnele pentru foc

Lemnele de foc pot părea un subiect banal la prima vedere, dar și aici trebuie să fim atenți la ce folosim pentru a aprinde focul.  „Mulți oameni cumpără lemne din oraș și le aduc în pădure, dar în orice pădure sunt suficiente lemne de foc. Cumpărând, susținem sistemul de consum, care implică tăierea copacilor tineri, uscarea și vânzarea lor. În pădure putem găsi lemne de foc potrivite – ramuri căzute, care oricum ar putrezi. Acestea nu sunt strânse de localnici sau pădurari. Din punct de vedere ecologic, este mai bine să folosim lemnele găsite în pădure decât să le cumpărăm”, recomandă Alexandru.

Cum colectăm corect lemnele din pădure? „Trebuie să folosim lemne uscate, dar nu să rupem crengile verzi din copaci, dăunându-i acestuia. Colectăm crengile uscate de pe pământ și le evităm cele putrede, care sunt habitat pentru multe insecte. Căutăm crengi mai tari, care nu sunt descompuse”, spune el.

Incendiile de pădure sunt adesea provocate de focuri lăsate nestinse. „Este esențial să stingem focul corect: facem o groapă, o astupăm după ce am terminat sau stingem focul cu apă și ne asigurăm că este complet stins înainte de a pleca”, sugerează Voroniuc.

Protejarea alimentelor de animale și insecte

„Dacă lăsăm mâncarea pe sol peste noapte, animalele, rozătoarele și furnicile pot avea acces la ea. Ce ar trebui să facem? Să o împachetăm bine și să o atârnăm pe o creangă”, menționează Alexandru.

Cum colectăm plantele din pădure

Colectarea plantelor și a fructelor de pădure necesită o atenție deosebită. Este important să culegem doar o cantitate mică, lăsând suficient pentru păsări și alte animale sălbatice.

„Dacă sunt plante medicinale, luăm doar puțin de la fiecare ramură și mergem la următorul tufiș, următorul, următorul… Pentru că dacă smulgem, tăiem pur și simplu perturbăm microecosistemul. Probabil, ar fi grozav dacă ne-am gândi că noi trăim având toate acestea și că ar fi bine ca și urmașilor noștri să le rămână ceva”, spune Tatiana Coptina.

„Oh, căpușă!”. Cum ne protejăm de aceste insecte

Pe măsură ce ne bucurăm de aer liber în această vară, trebuie să ne amintim că nu suntem singurii care profită de vremea caldă. Primăverile mai calde și verile mai lungi înseamnă un sezon al căpușelor mai lung.

„Este una dintre cele mai mari îngrijorări ale celor care merg în natură pentru prima dată. Este pur și simplu o frica incredibilă. „Oh, căpușă!” Nu e absolut nimic înfricoșător în asta. Va fi foarte util să avem o pensetă. Ungem cu ulei vegetal locul unde se află căpușa „pentru a-i tăia oxigenul”, iar aceasta va începe să iasă singură. Apoi folosim o pensetă pentru a o răsuci în sens invers acelor de ceasornic”, explică Alexandru, organizatorul festivalului Art-Labyrinth.

Ce facem cu gunoiul

Drumețiile în natură generează, inevitabil, deșeuri. Aurelia Bahnaru, președinta Asociației Obștești „E-Circular”, subliniază importanța gestionării corecte a acestora: „Evident, nu este acceptabil să lași deșeurile acolo unde te duci, cu excepția celor sigure, care pot hrăni inofensiv un animal sau o pasăre. În rest, trebuie să ai un recipient special pentru depozitarea deșeurilor, pe care să le arunci ulterior într-un tomberon.”

„Ca excepție, dacă ai coji sau ceva complet organic – nu carne, nu pește, nu brânzeturi, ci doar coji de ouă sau legume – poți să sapi o gaură în pământ în care să le îngropi. Mai întâi, pui câteva straturi de frunze în groapă, apoi adaugi masa organică și acoperi totul. Dar nu în cantitate mare și nu promovăm ideea de a face gropi pentru a ascunde deșeurile”, subliniază Aurelia Bahnaru.

Pentru a produce cât mai puține deșeuri, experta recomandă să renunțăm la vesela de unică folosință în favoarea produselor durabile și reutilizabile – această atitudine reduce impactul negativ asupra mediului și încurajează utilizarea mai eficientă a resurselor.

„Utilizarea produselor de unică folosință reprezintă o practică nocivă sub mai multe aspecte. În primul rând, încurajează modelul de a arunca la gunoi, contribuind la creșterea volumului de deșeuri și la poluarea mediului înconjurător. Astfel, se menține o economie liniară, în care resursele sunt extrase, utilizate și apoi eliminate, în loc să adoptăm o abordare mai sustenabilă, cum ar fi trecerea la economia circulară.

În al doilea rând, problema devine și mai acută dacă luăm în considerare faptul că multe dintre aceste produse de unică folosință sunt dificil de reciclat sau, în unele cazuri, nu pot fi reciclate deloc. În pofida eforturilor de a promova reciclarea, ratele scăzute de prelucrare a deșeurilor în țara noastră accentueează necesitatea unei schimbări de mentalitate și a adoptării unor alternative mai responsabile.

De ce să utilizăm produse care, în procesul de fabricarem au consumat o cantitate semnificativă de resurse și energie doar pentru a le utiliza timp de câteva minute sau secunde? Această practică este una ineficientă, având în vedere existența alternativelor reutilizabile”, accentuează Aurelia.

Pentru mai multe detalii despre cum putem reduce plasticul în industria turismului, consultați ghidul realizat de „e-Circular”: „Ghid pentru reducerea deșeurilor din plastic din industria turismului”.

Astăzi, 17 februarie, marcăm Ziua Mondială pentru Turism Durabil.