Trei pe metru pătrat de glob: fața nevăzută a măștilor de unică folosinţă sau ce-i de făcut?

Ia vedeți ce avem aici! Stația de Sortare a deșeurilor a acceptat să facem un experiment – au separat timp de trei zile măștile de protecție din gunoiul ajuns la ei. Priviți această movilă.

Acum s-o înmulțim la 10 și să ne imaginăm cât se adună lunar. Unde mai pui că la Stație ajunge cca 60 % din gunoiul orașului Chișinău (nu și a suburbiilor).

Marea majoritate a măștilor din imagine sunt medicale. Măștile nu sunt biodegradabile, nu se descompun, nu pot fi reciclate! Mai mult, acestea riscă să contamineze deșeurile din mașina cu gunoi și să ajungă necontrolat în natură.

Acest lucru are ca rezultat o contaminare pe scară largă a mediului și prezintă un risc pentru sănătatea publică, deoarece deșeurile sunt un vector pentru virusul SARS-CoV-2, care supraviețuiește până la trei zile pe materiale plastice și există, de asemenea, impacturi largi asupra ecosistemelor și  organismelor.

Despre măștile din spitale, împreună cu tot restul echipamentului de protecție

Cca 25 tone pe lună în perioada pandemiei, față de cca opt tone până în martie trecut – tot acest echipament de protecție ajunge la gunoiște. Spre deosebire de măștile aruncate de noi însă, acesta este sterilizat și mărunțit.

Cea mai mare parte a deșeurilor medicale, cca 20-23 tone lunar, sunt preluate de companiile „Ecostat” și „UISPAC”, care ulterior le tratează cu abur într-o instalație specială la o temperatură de cca 136 grade Celsius (pentru a distruge microorganismele), le fărâmițează și le transportă la groapa comună de gunoi.

Doar Spitalul Clinic Republican își are propriul autoclav – cca 3 tone de deșeuri medicale produse lunar sunt sterilizate cu abur sub presiune, mărunțite, după care ajung și ele la groapa de la Țânțăreni.

Ce spun statisticile

Cca 129 miliarde de măști pe lună, la nivel global – atât se estimează că utilizăm în perioada pandemiei COVID-19, potrivit Environment, Science & Technology Journal.

Ce putem face

Încă nicăieri în lume nu s-a găsit o soluție pentru problema măștilor medicale utilizate.

Pe de o parte, măștile ajung la groapa de gunoi pentru că nu sunt reciclabile și devin o sursă constantă de contaminare a solului, aerului și a apei de suprafață. Pe de altă parte, dacă le incinerăm, poluăm aerul.

Adepții incinerării susțin că tehnologiile moderne de incinerare sunt non-poluante. Unele studii demonstrează însă că nu-i chiar adevărat. În orice caz, astăzi aceste incineratoare nu se mai construiesc în Europa, sunt considerate metodă învechită. Noua tendință globală este de integrare a economiei circulare –orice produs este fabricat din materiale reciclabile, iar după ce este aruncat în lada de deșeuri, împreună cu alte produse sortate reia o nouă viață. Măștile medicale însă, deocamdată nu pot fi produse din astfel de materiale, ele nu pot fi reciclate, de aceea, experții și ecologiștii au ajuns la un compromis de moment – pe perioada pandemiei, să fie co-incinerate.

Coincinerarea – o soluție deocamdată în așteptare în Moldova

Avem Legea privind deșeurile, art.17, care prevede amplasarea instalațiilor de incinerare și coincinerare și pe teritoriul Republicii Moldova,dar nu avem încă un Regulament de incinerare și coincinerare a deșeurilor. Când va fi elaborat și aprobat de Guvern, va reglementa desfășurarea acestor  activități doar cu condiția respectării unor norme stricte  legate de proiectare, tehnici de incinerare/coincinerare și posesia actelor de mediu necesare conform legislației. Până la adoptarea Regulamentului, nici o instituție, organizație sau agent economic nu va putea să coincinereze echipamentul medical de protecție.

Inițiative locale

La nivel înalt, în Republica Moldova nu s-a pus problema gestionării deșeurilor de pandemie.

Ecologiștii însă caută soluții pentru măștile purtate de noi în spațiile publice.

Irina Balica, manageră a companiei ABS Recycling, povestește că intenționează să lanseze un proiect-pilot de instalare a pubelelor de colectare a măștilor și mănușilor de unică folosință în diverse spații publice– spitale, centre comerciale,restaurante, judecătorii etc.

„Dacă mergem într-un centru comercial cu o mască de unică folosință, la ieșire trebuie deja s-o aruncăm. Astfel, există riscul de contaminarea întregului conținut din tomberon. Dacă am arunca măștile și mănușile în pubele specializate, iar administrația instituției ar avea grijă să le stocheze în pungi separate și închise, am reduce esențial riscul de contaminare”, afirmă managera companiei ABS Recycling.

Irina Balica este gata să pună la dispoziție 200 de pubele din carton (pubelele sunt de vânzare). După o perioadă de monitorizare  (dacă publicul va reacționa și va arunca măștile în pubelele specializate), acestea urmează să fie produse și instalate în cantități mai mari.

O altă alternativă ecologică este să purtăm măști din pânză. Doar din pânză!Dacă ne aflăm înafara contextului medical, Organizația Mondială a Sănătății(OMS) ne permite. Potrivit OMS, nu există vreo dovadă fermă în favoarea sau defavoarea măștilor ne-medicinale.

În cazul în care alegem masca din pânză, să nu uităm însă de recomandările OMS legate de caracteristicile necesare ale acesteia: să conțină câteva straturi de stofă, să aibă capacitatea „să respire” și să respingă umiditatea, să acopere bine barba, gura și nasul.

Autoare: Cătălina Molodoi

Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic este beneficiara Programului de Granturi Locale al Uniunii Europene (UE) și implementează proiectul „Responsabilizare prin informare în localităţile codrene” în raionul Strășeni.

Programul de Granturi Locale este lansat în baza Cadrului Unic de Sprijin a UE, acordat pentru Republica Moldova (2017-2020) din cadrul Instrumentului European de Vecinătate, prin intermediul proiectului „Abilitarea cetățenilor din Republica Moldova” (2019-2021), finanțat de către Uniunea Europeană și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Partenerul proiectului pentru creșterea potențialului de vizibilitate și implicare a cetățenilor este Asociația Presei Independente (API).