Țările care au interzis plasticul de unică folosință

În fiecare an, cel puțin 14 milioane de tone de plastic ajung în ocean. Sub influența radiației solare, a curenților și a altor factori naturali, plasticul se descompune în particule mici numite microplastic (particule mai mici de 5 mm) sau nanoplastic (particule mai mici de 100 nm). Astfel, viețuitoarele marine le pot înghiți, fapt ce duce la leziunea și moartea acestora.

Poluarea cu plastic amenință siguranța și calitatea alimentelor, sănătatea umană și contribuie la schimbările climatice. Descompunerea plasticului poate dura între 20 și 500 de ani, în funcție de structura materialului și de factorii de mediu, cum ar fi expunerea la lumina soarelui. 

Este încurajator faptul că sunt unele țări care deja au interzis folosirea plasticului de unică folosință. Mai jos vă prezentăm cronologic țările care au făcut acest pas. 

Rwanda – când alte țări din întreaga lume abia începeau să se gândească la impunerea de taxe pe pungile de plastic, Rwanda le-a interzis complet. În 2008 Autoritatea de Gestionare a Mediului din Rwanda au adoptat legea ce prevede interzicerea producerii, importului și folosirea plasticului de unica folosință. Conform legii din 2019, persoanele care produc pungile de plastic riscă să fie amendate cu o sumă de 10 milioane de franci ruandezi, adică aproximativ 9.196 de dolari. 

Franța – în 2016, a devenit prima țară care a anunțat interzicerea totală a paharelor, farfuriilor și tacâmurilor din plastic. Noua prevedere era parte din Legea privind tranziția energetică pentru o creștere verde a țării, într-un efort de a transforma Franța într-o „națiune exemplară în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, diversificarea modelului său energetic și creșterea apoi a implementării surselor de energie regenerabilă“.

Germania – Hamburg a introdus în februarie 2016 o interdicție destul de specială privind plasticul – în mod particular, interzicerea capsulelor de cafea din plastic nereciclabil.  Multe dintre aceste capsule nu pot fi reciclate în totalitate, iar cele care pot fi reciclate consumă multă energie din cauza designului lor complicat. Înainte de interdicție, miliarde de ambalaje mici de plastic se îngrămădeau în fiecare an în depozitele de deșeuri.

Maroc – legea promulgată în iulie 2016 interzice fabricarea, importul, exportul, comercializarea și utilizarea pungilor de plastic. Proiectul de lege istoric a fost lansat pentru a interzice producția, importul, vânzarea și distribuirea tuturor pungilor de plastic în întreaga țară. Înaintea acestei interdicții, Marocul folosea 3 miliarde de pungi de plastic în fiecare an – o persoană utiliza în mediu 900 de pungi pe an. Aceasta îl făcea al doilea cel mai mare consumator de pungi de plastic din lume, după SUA. 

Kenya – a interzis pungile de plastic de unică folosință în 2017 și, în luna iunie 2020, a interzis vizitatorilor să ia materiale plastice de unică folosință, cum ar fi sticlele de apă și farfuriile de unică folosință, în parcuri naționale, păduri, plaje și zone de conservare. Persoana care este găsită folosind, producând sau vânzând o pungă de plastic riscă până la patru ani de închisoare sau o amendă de 38.000 de dolari. Este cea mai dură interdicție a pungilor de plastic din lume.

Zimbabwe – a introdus o interdicție privind recipientele de polistiren pentru alimente în 2017, cu amenzi cuprinse între 30 și 500 de dolari.

Vanuatu – la 30 iulie 2017, de ziua independenței sale, Vanuatu, națiune din Pacific, a anunțat începutul eliminării treptate a pungilor și sticlelor de plastic.  Legislația, care a intrat în vigoare în 2018, interzice utilizarea sau importul de pungi și sticle de plastic de unică folosință. La fel, sunt interzise recipientele din polistiren pentru mâncare la pachet. Această schimbare a legislației a făcut din Vanuatu prima țară din Pacific care are astfel de interdicție. 

Statele Unite – New York, California și Hawaii, se numără printre statele care au interzis pungile de plastic de unică folosință, deși nu există o interdicție federală. În Malibu, în anul 2018, consiliul local al orașului californian, a votat pentru interzicerea vânzării, distribuirii și utilizării paielor și tacâmurilor din plastic de unică folosință. Ideea este de a împiedica plasticul să ajungă pe plajele orașului și în ocean.

Taiwan – în 2018, a anunțat una dintre cele mai extinse interdicții din lume privind plasticul, restricționând utilizarea pungilor, paielor, ustensilelor și paharelor de plastic de unică folosință. Interdicția se bazează pe reglementările existente, cum ar fi un program de reciclare și taxe suplimentare pentru pungile de plastic. Aceasta ar trebui să fie complet în vigoare până în 2030.

Canada – orașul Montreal a dat startul anului 2018 prin interzicerea pungilor de plastic de unică folosință. Reglementarea a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2018 și a oferit persoanelor fizice și comercianților o perioadă de șase luni pentru a se conforma acestor schimbări. Conform Consiliului de Reciclare din Alberta, comercianții care nu respectă regulamentul se vor confrunta cu amenzi cuprinse între 200 și 1.000 de dolari pentru prima abatere și între 300 și 2.000 de dolari pentru următoarele. Pentru companii, amenzile variază între 400 și 4.000 de dolari. Anterior, orașul folosea aproximativ 2 miliarde de pungi de plastic în fiecare an și doar 14% dintre acestea erau reciclate. Între timp, orașul Victoria a anunțat, de asemenea, că va introduce o interdicție privind pungile de plastic de unică folosință.

Republica Moldova – începând cu 2019, au fost interzise etapizat utilizarea și comercializarea pungilor din plastic, iar începând cu 1 ianuarie 2021 – au fost interzise total. Codul Contravențional al Republicii Moldova prevede sancționarea utilizării și comercializării pungilor și a veselei din plastic, amenzile fiind de la 3000 până la 4.500 de lei pentru persoanele fizice și de la 6000 până la 12.000 de lei pentru persoanele juridice.

India – India este pe locul cinci din lista țărilor care generează cele mai multe deșeuri de plastic din lume. De la 1 iulie 2022, India a interzis articolele din plastic de unică folosință, care dăunează ecosistemelor terestre și acvatice.