Statul preia controlul asupra gazelor şi ţiţeiului din sudul RM. Unii ecologişti cer mai mult: să fie încetată exploatarea

Statul va prelua controlul asupra proceselor de prospectare şi exploatare a zăcămintelor de gaze şi ţiţei din sudul Republicii Moldova, inclusiv asupra infrastructurii. Acest lucru urmează să se întâmple până la mijlocul anului 2024. Este vorba despre zăcămintele de gaze de lângă Victorovca, raionul Cantemir, și de cele de țiței de la Văleni, raionul Cahul. Sondele de extragere a petrolului funcţionează chiar pe teritoriul Rezervaţiei ştiinţifice „Prutul de Jos”.

Decizia a fost luată săptămâna trecută de Guvern şi Parlament, ca urmare a expirării licenței de exploatare a zăcămintelor de hidrocarburi oferită inițial, în 1995, companiei „Redeco” LTD din SUA și preluată ulterior de la aceasta, în 2007, de SRL „Valiexchimp” din Republica Moldova. Licenţa a expirat încă în 2020 şi nu este clar de ce compania şi-a continuat activităţile şi după acest termen. Lunar, potrivit datelor făcute publice, în sudul Republicii Moldova se extrag aproximativ o mie de tone de ţiţei și 10-12 mii de metri cubi de gaze naturale.

Companiile gestionare au activat cu „încălcări majore”, prejudiciind mediul

Guvernul a constatat că aceste companii au activat cu încălcări majore, inclusiv ale legislaţiei de mediu, „care indică o administrare defectuoasă și o abordare nesustenabilă în gestionarea resurselor naționale”.

Până la aceasta, o comisie parlamentară de anchetă a investigat modul de exploatare a zăcămintelor, pentru a evalua impactul asupra mediului. După neregulile constatate, comisia i-a recomandat Guvernului să ia sub controlul statului exploatarea resurselor de gaze şi ţiţei.

Nu se ştie dacă prospectarea şi extragerea va rămâne mult timp în gestiunea statului sau dacă persoanele cu funcţii de decizie plănuiesc să le transmită către o altă companie privată – comisia parlamentară a propus „instituirea administrării provizorii a statului”.

Zăcămintele au fost exploatate în mod barbar, iar lacul Beleu a fost poluat cu petrol şi înnămolit

Zăcămintele de ţiţei se extrag de pe teritoriul Rezervaţiei ştiinţifice „Prutul de Jos”, creată în 1991 şi inclusă în 2018 în rețeaua mondială UNESCO. O parte a sondelor de petrol sunt instalate chiar în zona strict protejată, pe nişte platforme construite în Lacul Beleu. În total, au fost instalate 21 de sonde de petrol, dintre care funcţionează 18.

Ecologiştii au tot semnalat încă din 1995, de la acordarea licenţei companiei americane „Redeco”, daunele ce-i sunt aduse mediului prin exploatarea „sălbatică” a zăcămintelor de hidrocarburi din sudul republicii, pe teritoriul Rezervației ştiinţifice „Prutul de Jos”.

De asemenea, locuitorii satului Slobozia Mare, localitate ce este „poarta de intrare” spre lacul Beleu, le-au cerut autorităţilor centrale să întreprindă măsuri de protejare a rezervaţiei şi de salvare a Lacului Beleu. Din cauza neglijării normelor ecologice, lacul a fost poluat cu petrol, a fost înnămolit, iar ritmul de viaţă al păsărilor şi altor vieţuitoare a fost perturbat.

„Zăcămintele naturale ale Republicii Moldova nu trebuie date pe mâna companiilor private”

Alecu Reniţă, preşedintele Mişcării Ecologiste din Moldova, a criticat dur modul în care se extrag respectivele zăcăminte încă din anii `90 ai secolului trecut. Fiind deputat în cadrul primelor legislaturi ale Parlamentului, el a cerut ca statul să monitorizeze cu stricteţe procesul, pentru ca acesta să nu-i dăuneze mediului, şi să-şi asume evaluarea zăcămintelor, pentru a determina cât de rentabilă din punct de vedere economic este exploatarea acestora.

Evaluările cu privire la existenţa zăcămintelor proveneau din anii 1950-1960, de pe timpul URSS. Însă estimări referitoare la cantitatea lor n-au fost făcute publice niciodată, deşi tehnologiile s-au dezvoltat între timp şi ar fi posibilă obţinerea unor date mai precise. El mai avertizase în luările sale de cuvânt că, sub paravanul exploatărilor de hidrocarburi, anumiţi afacerişti urmăreau scopul să-şi creeze o platformă pentru operaţiuni de import-export ilegale, inclusiv cu băuturi alcoolice, să creeze un fel de „coridor de contrabandă”.

„Eu permanent am fost adeptul faptului ca zăcămintele naturale ale Republicii Moldova să nu fie date pe mâna companiilor private. Pădurile, subsolul, apele trebuie păstrate în proprietatea statului. Salut şi consider benefică reîntoarcerea zăcămintelor de gaze şi ţiţei în gestiunea statului. Acum trebuie făcută o evaluare serioasă cu privire la cantitatea zăcămintelor, pentru a vedea cât de justificată este exploatarea acestora. Din câte eram informat, aceste zăcăminte nu sunt mari şi nu merită investiţiile, chiar dacă cineva afirmă că astfel ar deveni independent energetic. Trebuie să avem un studiu geologic foarte clar: ce cantităţi există, la ce adâncime. Să vedem dacă merită sau nu merită să facem investiţii pentru extragerea lor. Trebuie de evaluat şi ce am câştigat din 1995 încoace la Bugetul de stat de pe urma acestor extrageri”, a declarat Alecu Reniţă, solicitat de Ecopresa după adoptarea noii legi.

El şi-a exprimat speranţa că zăcămintele de hidrocarburi vor rămâne în administrarea statului, dar nu vor fi transmise din nou în gestiunea vreunei companii private.

„Era o exploatare sălbatică – nu se respecta legislaţia de mediu, nu se respectau normele”

Contactat de Ecopresa, Anatolie Prohniţchi, președintele Partidului Verde Ecologist, de asemenea a salutat preluarea în gestiunea statului a prospectării şi extragerii zăcămintelor de gaze şi ţiţei.

„Decizia este întârziată, acest lucru trebuia făcut mult mai devreme. Domeniul a fost încredinţat „nu ştiu cui” – niciun control, nicio eficienţă, niciun rezultat pentru stat. La extragerea petrolului nu se respecta legislaţia de mediu, nu se respectau normele – existau poluări. Era o exploatare sălbatică”, a declarat interlocutorul.

În opinia sa, procesul de extragere a hidrocarburilor merită continuat, dar cu respectarea legislaţiei de mediu.

„Sunt zăcăminte şi s-a extras de pe vremuri, dar n-a existat o abordare profesionistă, gospodărească. Cantităţile extrase nu sunt mari acum, dar unii experţi spun că zăcămintele sunt „destul de mari”, dar că nu li s-a dat atenţia cuvenită, pentru că existau persoane interesate să importăm resursele energetice, pentru că cineva avea beneficii financiare personale din asta”, a menţionat Anatolie Prohniţchi.

El a menţionat că „trebuie examinate documentele rămase de pe timpurile sovieticilor” cu privire la zăcămintele de hidrocarburi din sudul Republicii Moldova. În anii 1950-1960, sovieticii au efectuat forări şi au pornit extragerile în această regiune, dar apoi le-au abandonat, concentrându-se pe exploatarea unor zăcăminte mari găsite în Siberia.

Într-o investigaţie pe tema exploatării acestor zăcăminte, „Ziarul de Gardă” a scris că „Valiexchimp” continua extragerile chiar dacă nu avea de ani buni licență de activitate și contract de concesiune”, iar în afacere au intrat „intermediari din lumea K1”. Potrivit publicaţiei, ţiţeiul de la Văleni este de categoria C1 („țiței greu”) şi este extras de la o adâncime de circa 450 de metri. După curăţarea de impurităţi, este vândut, în mare parte, unor firme din România.

„Guvernul ar trebui să închidă exploatarea, să pună lacăt pe ea”

Ornitologul Silvia Ursul este unul dintre ecologiştii care, pe parcursul anilor, au tras semnale de alarmă privind impactul dezastruos al extragerilor de zăcăminte asupra mediului. Ea a declarat pentru Ecopresa că exploatarea resurselor de petrol din Rezervaţia „Prutul de Jos”, din coasta lacului Beleu, în general ar trebui încetată, „iar habitatul trebuie refăcut și readus la starea în care era”.

„Consider că ideea de a prelua sub controlul statului această exploatare este bună, dar nu sunt de acord cu propunerea Guvernului de a exploata mai departe zăcămintele, chiar și cu garanția unei griji deosebite. Sper că Guvernul va da curs propunerilor venite din partea societății civile de mediu, și anume să închidă exploatarea și să pună lacăt pe ea, iar construcțiile existente deja și infrastructura locală de drumuri de acces să fie modernizate și transformate într-un centru de vizitare pentru oaspeții rezervației. Zona respectivă are potențial enorm pentru educaţia de mediu, de aceea este imperios ca întreaga arie să fie redată naturii și oamenilor”, susţine Silvia Ursul.

Locuitorii din Slobozia Mare i-au cerut Guvernului să oprească dezastrul ce omoară lacul Beleu

Lacul Beleu, care a suferit de pe urma activităţii sondelor de petrol, face parte din Rezervația ştiinţifică „Prutul de Jos”, dar este şi parte componentă a Rezervaţiei biosferice „Delta Dunării”. Lacul, situat între localitățile Slobozia Mare și Văleni din raionul Cahul, este considerat un relict al limanelor Dunării apărut acum 5-6 mii de ani şi este foarte valoros pentru patrimoniul natural şi ecosistemul din Republica Moldova şi regiune.

O parte dintre sondele de extragere a petrolului au fost instalate chiar în lacul Beleu, pe nişte platforme construite în vecinătatea locurilor unde cuibăresc multe specii de păsări şi alte vietăţi, perturbându-le viaţa.

Locuitorii din Slobozia Mare („poarta de intrare” spre lacul Beleu) le-au adresat autorităţilor şi „scrisori deschise” în care au deplâns faptul că lacul Beleu seacă, este pe cale de dispariție și trebuie salvat, iar situaţia acestuia s-a agravat odată cu pornirea extragerii hidrocarburilor din Rezervația „Prutul de Jos” – în lac ajung, la turnarea în cisterne, anumite cantităţi de petrol extras. În plus, a sporit gradul de înnămolire a lacului. Localnicii au explicat că la instalarea sondelor s-au creat drumuri de acces, baraje, pentru aceasta aducându-se mari cantităţi de sol – în mare parte, acesta a fost spălat de ploi şi a ajuns în lacul Beleu.

Sătenii relatau că în lacul Beleu au fost create nişte insule artificiale de pământ cu o suprafaţă de 40 m2 fiecare, pe care au fost instalate blocuri de beton armat, cu spaţii între ele. „De la fiecare platformă spre uscat au fost construite drumuri de acces. Petrolul se extrăgea din zona strict protejată şi din zona de protecţie a Rezervaţiei şi se turna în cisterne. La extragerea petrolului se foloseau tehnologii primitive. Utilajele de extragere şi transportare a petrolului erau murdare, neacoperite şi precipitaţiile atmosferice duceau petrolul în apele lacului Beleu. Nu se întreprindeau măsuri eficiente pentru a proteja lacul Beleu de petrol”, se spune într-o scrisoare a locuitorilor satului, în frunte cu primarul, expediată în 2021 premierului de atunci, Natalia Gavriliţa.

Locuitorii satului susţineau că „petroliştii nu respectă reguli elementare de protecţie a mediului natural şi practic au vandalizat o mare porțiune din partea de nord-vest a lacului Beleu”. Ei mai denunţau faptul că „Valiexchimp” n-a investit pentru a îmbunătăţi starea ecologică în Rezervaţia „Prutul de Jos” şi că „gestionarii sondelor nu plătesc nici impozite la stat, nici impozite locale satelor Slobozia Mare şi Văleni”. Oamenii au mai cerut ca autorităţile centrale „să elaboreze un set de măsuri pentru ca zona lacului Beleu să fie amenajată pentru odihna populaţiei”.

CITEŞTE ŞI: Prietenii păsărilor din RM au la dispoziţie un nou instrument – aplicaţia Ornitodata

APP va fi gestionarul zăcămintelor, EHGeoM le va extrage, Ministerul Mediului va prelua toată documentaţia de la „Valiexchimp”

Guvernul a decis ca responsabilitățile directe pentru gestionarea acestor resurse de gaze şi petrol să-i fie atribuite Agenției Proprietății Publice (APP). Dreptul de exploatare a zăcămintelor subterane i-a fost retras companiei „Valiexchimp” şi i-a fost acordat întreprinderii de stat „Expediția Hidro-Geologică din Moldova” (EHGeoM). Parlamentul a adoptat legea care stabileşte aceste lucruri pe data de 15 decembrie, la doar două zile după decizia luată de Guvern.

„Aceste resurse aparțin statului, iar eforturile noastre vor fi concentrate pe asigurarea unei exploatări eficiente. Vom pune un accent puternic pe minimizarea impactului asupra mediului și maximizarea profitului național”, a declarat în şedinţa Guvernului directorul general al Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

CITEŞTE ŞI: Inspectorii voluntari de mediu – oamenii care „vânează” infractorii fără a fi remuneraţi

În baza noii legi, Agenția Proprietății Publice va prelua de la „Valiexchimp” drepturile patrimoniale asupra edificiilor, instalațiilor, materialelor, bunurilor mobile/imobile antrenate în procesul tehnologic de exploatare a zăcămintelor. Dreptul de exploatare îl va avea „EHGeoM”. Iar întreaga documentație geologică și tehnică de exploatare a zăcămintelor de hidrocarburi, pașapoartele sondelor, rapoartele săptămânale privind exploatarea sondelor vor fi transmise de la compania „Valiexchimp” către Ministerul Mediului, iar mai exact Agenției pentru Geologie și Resurse Minerale.