(FOTO) Pagube enorme și greu de recuperat provocate de ploi: Solurile fertile sunt spălate de șuvoaiele de apă, în lipsa fâșiilor forestiere de protecție

Ploile puternice din aceste zile provoacă daune enorme și greu de recuperat pe câmpurile agricole din Republica Moldova. Șuvoaiele de apă modifică relieful câmpurilor, spală stratul fertil de sol și-l duc la vale, înnămolind văile, luncile, râurile și iazurile. Aceste fenomene dramatice pot fi reduse și chiar prevenite prin plantarea fâșiilor forestiere de protecție pe marginea câmpurilor agricole și pe malurile apelor.

Într-un video postat pe Facebook, Alexandru Sainsus, expert în cadrul proiectului Arboretum.live, arată cum ploile torențiale din 14 septembrie au distrus stratul de sol fertil pe un câmp neprotejat de fâșii forestiere din raionul Leova:

„Cea mai mare tragedie se întâmplă acum pe câmpurile Moldovei! Și păcat că este cea mai puțin conștientizată… Procesul se numește EROZIUNE PLUVIALĂ. În lipsa perdelelor forestiere de protecție și a altor măsuri necesare, fluxurile puternice de apă spală de pe câmpurile arate milioane de tone de sol fertil, cernoziom curat! Solul se varsă mai întâi în văi, apoi în râuri, ale căror albii se înfundă și se revarsă peste localități, iar mai târziu – ajunge și în mare!”, semnalează Alexandru Sainsus.

El menționează că „savanții NASA au ajuns la concluzia că SOLUL FERTIL este cel mai scump și mai complicat produs de pe planeta Pământ”, iar „noi, oameni buni, ne batem joc de pământul nostru în cel mai barbar mod!”.

„Casele pot fi reconstruite într-un an-doi, drumurile reparate… Dar pentru a crește un cm de sol fertil, Natura a avut nevoie de sute de ani de procese micro-biologice complicate! (…) În aceste imagini, vedem cum modelul existent de agri-„cultură” irosește moștenirea unică cu care ne-a înzestrat mama-natură!… Sub ochii noștri și, în lipsă totală de înțelegere, de atitudine, se desfășoară foarte rapid procesul de deșertificare… Este cea mai mare tragedie care poate să se întâmple!”, subliniază expertul.

Alexandru Sainsus adaugă că, „dacă nu conștientizăm acest pericol și nu schimbăm nimic în acest sens, există o probabilitate foarte mare ca copiii și nepoții noștri să fie nevoiți să caute o bucată de pâine în alte locuri, „mai favorabile”. Locuri, conducătorii cărora, având la sigur soluri mai puțin fertile ca ale noastre, înțeleg și lucrează astăzi la prevenirea proceselor de eroziune, nu doar la înlăturarea consecințelor calamităților…”.

CITEȘTE ȘI: Cernoziomul din Stepa Bălțiului este considerat etalon mondial, dar solurile din RM continuă să degradeze masiv

Fâșiile forestiere sunt niște păduri mai mici: protejează solurile și apele, previn arșița extremă și seceta

Fâșiile forestiere de protecție ar trebui să împrejmuiască toate terenurile agricole, toate imașurile, toate apele. Asemenea rânduri de arbori și arbuști ajută și protejează natura precum niște păduri mai mici. Ele contribuie la o creștere cu până la 15% a recoltelor, potrivit unor studii – asigură umiditate, prin faptul că ajută la absorbția apei de ploaie în sol și la reținerea zăpezii, protejează câmpurile de vânturi puternice, de spălare și erodare.

„Ar trebui să stea ca pe tabla de șah pe teritoriul Republicii Moldova”, consideră Alecu Reniță, președintele Mișcării Ecologiste din Moldova, solicitat de Ecopresa. În opinia sa, aceasta este o soluție realistă, pe care o pot transpune în practică deținătorii terenurilor (autoritățile locale, agenții economici, fermierii).

„Aceste perdele forestiere de protecție sunt și un fel de „coridoare ale vieții”, fiindcă biodiversitatea începe să creeze medii naturale avantajoase pentru o zonă mult mai largă.

Legea cu privire la zonele şi fâşiile de protecţie a apelor, râurilor şi bazinelor de apă, care a intrat în vigoare în 1995, prevede ca toate cele peste 3.000 de râuri și râulețe din Republica Moldova să fie protejate cu perdele forestiere. Astfel s-ar obține mărirea suprafeței împădurite, protecția râurilor și altor bazine de apă de înnămolire.

„O suprafață cu fâșii forestiere de protecție cu o lățime de 8, 12, 24 de metri pe un mal și pe altul al unui râu deja înseamnă o pădure de vreo 50 de metri lățime”, menționează ecologistul Alecu Reniță. Între altele, Legea prevede că lăţimea fâşiilor riverane de protecţie a apelor se stabileşte în funcție de lungimea râurilor: pentru râuleţe şi râuri mici – cel puţin 20 de metri; pentru râuri mijlocii – cel puţin 50 de metri; pentru râuri mari – cel puţin 100 de metri.

CITEȘTE ȘI: Semnele arată că Republica Moldova se transformă în deșert. Cum să acționăm acum, când schimbările climatice ne dau viața peste cap