Poluarea râului Nistru – o amenințare pentru viața și economia Republicii Moldova
Pe majoritatea oamenilor îi deranjează prezența animalelor în preajma lor, spune activista Anastasia Cozlovschi
În Republica Moldova oamenii sunt deranjați mai mult de prezența animalelor în preajma lor decât de cruzimea față de ele. O spune Anastasia Cozlovschi, activistă pentru protecția drepturilor animalelor, care a atenționat că la poliție ar fi înregistrate o mulțime de petiții în care oamenii se plâng de prezența animalelor în preajma lor și un număr foarte mic de plângeri care raportează cazuri privind cruzimea față de animale.
Solicitată de Ecopresa.md cu prilejul Zilei Mondiale a Animalelor, marcată anual pe data de 4 octombrie, activista a menționat că în Republica Moldova sunt investigate și au finalitate doar cazurile de cruzime față de animale care sunt intens mediatizate și în care societatea civilă pune presiune pe instituțiile de resort.
Anastasia Cozlovschi crede că Republica Moldova ar avea nevoie de o lege privind protecția drepturilor animalelor, așa cum există în Ucraina, doar că ea nu va fi „bagheta magică” care va lucra de la sine. E nevoie și de implicare activă din partea societății civile în raportarea cazurilor de cruzime față de animale. Din momentul în care oamenii vor fi mai activi și vor depune mai multe plângeri la poliție privind tratamentul batjocoritor față de animale, oamenii legii vor înțelege că aceasta este o problemă și vor acorda o mai mare atenție pentru soluționarea ei. „La momentul actual, sunt două articole în Codul Contravențional (157 și 158) și unul în Codul Penal (222), care prevăd sancțiuni pentru cruzimea față de animale. Aceste prevederi lucrează, însă, de cele mai dese ori, pentru cei care asigură ordinea publică nu este o prioritate domeniul de protecție a animalelor și des ei îți vor răspunde foarte vag și formal că nu au fost înregistrate încălcări”, a specificat Anastasia Cozlovschi.
Ea a mai precizat că în cazul în care oamenii observă că un animal nu este hrănit sau nu este întreținut așa cum ar trebui să fie, ei pot să depună o sesizare la poliție sau la Agenția pentru Siguranța Alimentelor (ANSA). „Cu animalele de companie chiar e slută treaba, acest domeniu nu este deloc o prioritate pentru instituțiile de resort ori soluționarea unor asemenea cazuri este tergiversată. Iar explicația este cât se poate de simplă – nu sunt destui oameni”, a atenționat Anastasia Cozlovschi, care a adăugat că autoritățile trebuie să pună accent pe prevenirea cazurilor de cruzime față de animale. „Mai bine e să educi o societate tolerantă, iubitoare de animale decât de fiecare dată să îi dai peste mână celuia care își bate joc de animale, să sesizezi poliția. În Republica Moldova poți face și închisoare pentru faptul că ai omorât un animal, dar nu cred că avem cazuri în care chiar s-a aplicat o asemenea pedeapsă. De cele mai multe ori, se aplică o amendă”, a precizat activista.
Anastasia Cozlovschi a mai spus că în țările vecine drepturile animalelor sunt intens promovate, iar Republica Moldova ar trebui să ia exemplu în acest sens. „În Ucraina este război, dar acolo continuă să fie promovate drepturile animalelor, există o conlucrare eficientă dintre activiști și autorități, care nu pun bețe în roate proiectelor de protecție a animalelor. La noi, în Republica Moldova, autoritățile publice locale trebuie să fie mai flexibile, mai deschise când vine vorba despre animale și să nu se amestece în acele subiecte pe care ei nu le cunosc. Am în vedere atât animalele, cât și ecologia”, a specificat activista.
Pe de altă parte, Anastasia Cozlovschi a subliniat că un aspect pozitiv este faptul că mai multe organizații internaționale de protecție a animalelor sunt gata să conlucreze cu Republica Moldova. Totodată, o parte a societății manifestă o atitudine tolerantă și grijulie față de animale, iar aceasta ar putea în timp schimba atitudinea anumitor funcționari față de patrupezi. „Contez mult și pe Guvernul nostru, care vrea să ia o cale europeană, iar în țările europene subiectul de protecție a drepturilor animalelor este unul important”, a adăugat activista.
Iniţiată în 1931 la Florenţa, Italia, ca modalitate de a face cunoscută situaţia speciilor aflate în pericol, Ziua Mondială a Animalelor a ajuns cu timpul să fie celebrată pretutindeni pe glob ca zi a tuturor animalelor. Din 4 octombrie 2003, dată la care a fost lansat primul eveniment în Marea Britanie, manifestaţiile care au avut loc cu această ocazie au căpătat de la an la an o tot mai mare amploare. În anul 2006, s-a consemnat un număr-record de acţiuni legate de această zi, din America până în Asia şi din Europa până în Australia. Organizaţii pentru protecţia animalelor, dar şi alte instituţii din întreaga lume, au desfășurat evenimente pentru a face cunoscute problemele animalelor.
Dacă prima ediţie a Cărţii Roşii a Republicii Moldova includea 55 de specii pe cale de dispariție, dintre care 29 specii de animale, ediţia a II-a include 242 de specii pe cale de dispariție, inclusiv 117 specii de animale, 116 specii de plante şi 9 specii de ciuperci.