În jurnalismul de mediu nu există deficit de teme

Aerul, solul și râurile poluate, mirosul neplăcut și problema stațiilor de epurare, gunoiștile neautorizate, sortarea deșeurilor și atitudinea cetățenilor față de problemele ecologice, eficiența energetică și sursele regenerabile de energie – iată o listă nici pe departe completă a subiectelor de mediu abordate periodic de mass-media din Moldova. Despre cum se face jurnalismul de mediu în R. Moldova, cât de deschise sunt autoritățile să ofere informații despre situația ecologică din țară și cât de informați sunt cetățenii despre problemele de mediu din comunitățile lor s-a discutat în cadrul a trei webinare organizate în cadrul Școlii jurnalismului de mediu de Asociația Presei Independente (API) și Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic (AJMTEM), în perioada 2-4 aprilie 2020.

În prima zi de webinar, jurnalista și experta Asociației Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic Lilia Curchi le-a vorbit celor peste 20 de participanți despre reflectarea în media a subiectelor de mediu: „Cei care fac jurnalism de mediu nu vor avea niciodată deficit de teme. În acest domeniu întotdeauna ai despre ce scrie, ce investiga, putem reveni oricând la anumite subiecte să scriem despre cum evoluează lucrurile. Informația despre mediu trezește interesul cetățenilor și este mai puțin distribuită de către autorități. Rolul major al jurnaliștilor de mediu este să ceară această informație, pentru că oamenii trebuie să cunoască despre deciziile de mediu din țară și din localitățile lor, iar agenții economici și autoritățile trebuie să consulte și părerea oamenilor”.

Veronica Lopotenco: Domeniile de mediu sunt interconectate

Invitata sesiunii din prima zi a fost Veronica Lopotenco, fostă șefă a Secţiei politici de aer și schimbări climatice la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului. Experta le-a prezentat jurnaliștilor date privind nivelul poluării aerului din țara noastră, cum este monitorizat și care sunt sursele de poluare: „Monitorizarea calității aerului ține de competența Agenției de Mediu, care dispune de laborator de măsurare a nivelului poluării, iar analizele și datele obținute se includ în Buletinul zilnic al calității aerului atmosferic. Toate domeniile de mediu sunt interconectate și atunci când avem o problemă de poluare a solului, asta va avea consecințe și în alte domenii. Unii poluanți din aer se depun și stimulează acumularea de nitrați, care duce la poluarea apei, solului, toate acestea având influențe negative și asupra sănătății oamenilor”.

În cea de-a doua zi de webinar, directorul revistei „Natura” și expertul AJMTEM Alecu Reniţă a discutat cu participanții la tema gestionării deșeurilor. „Subiectul deșeurilor nu este conștientizat, până oamenii nu se confruntă cu această problemă: câmpii pline de pungi, măști și mănuși utilizate și aruncate în stradă, criza deșeurilor din 2017, când gunoiul nu era evacuat din curți sau mirosul neplăcut din capitală. Toate acestea sunt o consecință a indiferenței la problemele de mediu timp de decenii. Este important să organizăm campanii media pe aceste subiecte și să batem alarma”, a spus A. Reniță.

La tema managementul deșeurilor solide, jurnaliștii au interacționat și cu expertul Denis Parea, coordonator național al Programului de Granturi Mici al Facilității Globale de Mediu (GEF), implementat de PNUD Moldova. Expertul a vorbit despre ierarhia gestionării deșeurilor și regula celor trei de R: Reducere, Reciclează, Reutilizează: „În țara noastră sunt aproape 3000 de gunoiști neautorizate cu suprafața de 272,47 hectare și doar în 148 de localități rurale din cel 916 este organizată colectarea și transportarea deșeurilor. Sunt cifre care trebuie să fie abordate și prezentate mai des de jurnaliști, iar autoritățile trebuie să reacționeze”.

În discuția online cu jurnaliștii s-a implicat și Irina Balica, reprezentanta ABS Recycling, companie care se ocupă de reciclarea plasticului. Ea a vorbit despre importanța educării  cetățenilor, motivarea lor pentru a avea o atitudine responsabilă față de deșeurile pe care le produc și sortarea deșeurilor.

Victor Parlicov: 40-50% din energie se consumă în clădiri

Tema celui de-al treilea webinar a fost combustibili fosili și energia alternativă. Invitatul sesiunii a fost Victor Parlicov, expert național al Convenției Primarilor privind Clima și Energia în Moldova: „La consumul de energie, clădirile și sectorul rezidențial sunt pe primul loc – peste 40 %. Respectiv, performanța energetică a clădirilor ține de economisirea energiei. În Moldova facturile pentru energie sunt mari, nu atât din cauza tarifelor înalte, dar și din cauza faptului că, pentru a încălzi un metru pătrat de spațiu, cetățenii consumă de 2-3 ori mai multă energie comparativ cu statele occidentale. Există un potențial enorm de economisire, care poate fi utilizat”.

V. Parlicov le-a oferit jurnaliștilor și câteva sfaturi pentru o mai bună documentare a subiectelor de mediu: „Dacă vreți să vă referiți la impact în sectorul energetic, atrageți mare atenție la cifre. Analizați-le, comparați-le, ele spun mai mult despre ce se întâmplă, decât declarațiile”.

Provocarea în domeniul de mediu – lipsa de reacții din partea autorităților

Cei peste 20 de jurnaliști interesați de subiectele de mediu, de la diferite surse media naționale și locale, care au participat la cele trei webinare, au spus că principalul impediment în activitatea lor este reacția încetinită sau lipsa totală de reacție a autorităților de mediu.

„În procesul de documentare a subiectelor de mediu, cele mai mari dificultăți le-am avut cu autoritățile publice: fie nu-ți oferă explicații relevante, fie evită să vorbească deschis despre anumite probleme care țin de cheltuirea surselor financiare din Fondul Ecologic”, spune Natalia Munteanu, reporteră la „Gazeta de Chișinău”. „Suntem cu ochii pe problema lipsei stației de epurare și le reamintim autorităților că nu uităm de promisiunile electorale, de care ei au uitat. Uneori, informația trebuie s-o cerșești de la cei care o dețin. O altă problemă este că nu deținem abilități suficiente în materie de mediu, studiem din mers. Am aflat multe lucruri noi și cred că jurnalismul de mediu este unul prea important ca să se regăsească doar sporadic în mass-media noastră”, explică Vadim Șterbate, reporter la ziarul „Observatorul de Nord” din Soroca. „La noi, instituțiile de resort deseori sunt reorganizate și restructurate, iar specialiștii devin, în multe cazuri, indisponibili să ofere informațiile necesare pentru un subiect sau altul”, afirmă Lucia Tăut, jurnalistă de mediu. „Împreună cu colegul meu Ilie Gulca am fost în peste 10 sate, comune și orașe de pe ambele maluri ale Nistrului pentru a documenta subiecte ecologice. Am observat că, pe cursul Nistrului, problemele de bază sunt aceleași și doar mici particularități locale le diferențiază. În urma materialelor noastre despre Nistru și calitatea apei în R. Moldova, au existat unele reacții atât la nivel de ministerul de profil, cât și la nivel de primărie a Chișinăului, sub formă de diverse controale. Este foarte important să aducem în atenția publică problemele de mediu și să facem campanii media de conștientizare a pericolelor legate de înrăutățirea mediului, pentru ca cetățenii să înțeleagă că și ei sunt parte a acestui proces”, povestește Mădălin Necșuțu, jurnalist la Centru de Investigații Jurnalistice. „Mi-a plăcut că fost abordată tema mediului la nivel de politici pentru că, în țara noastră, autoritățile nu se ocupă serios de mediu. Multe din informațiile oferite experți, de exemplu, despre pesticide, depozite/gunoiști, fabrici care poluează, nu le cunoșteam și îmi vor fi de folos”, spune Cristina Pareni, reporteră la portalul Curentul.md.

Şcoala jurnalismului de mediu va continua cu încă o instruire în domeniul schimbărilor climatice și influența acestora pentru Republica Moldova, planificat pentru aprilie-mai 2020. Jurnaliştii care vor participa la activ la instruirile desfășurate în cadrul Școlii, vor putea participa la un concurs de materiale jurnalistice pe teme ecologice şi de mediu. Patru câștigători ai concursului vor participa la o vizită de studiu pe teme ecologice în Suedia, alături de jurnaliști din alte țări.

Webinarele au fost organizate în cadrul Școlii jurnalismului de mediu, desfășurată de API în parteneriat cu Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic, cu sprijinul FOJO Media Institute din Suedia și cu suportul financiar al Institutului Suedez (SI) și al Agenției suedeze pentru dezvoltare internațională (Sida).

Înregistrările webinarelor pot fi văzute mai jos:

Reflectarea în media a subiectului poluării aerului în oraşe

Gestionarea deșeurilor și consumul durabil

Combustibili fosili, energia alternativă