„Giganți moldoveni”, obligați să adune, să sorteze și să recicleze o anumită cantitate de ambalaje, ocolesc legea

Conform legii, orice agent economic din Republica Moldova care produce, prelucrează, vinde şi/ sau importă baterii şi acumulatoare, echipamente electrice şi electronice, vehicule, uleiuri, anvelope și ambalaje este obligat să implementeze mecanismul REP (responsabilitatea extinsă a producătorului). Există însă și „giganţi moldoveni” care nu s-au conformat prevederii.

„Mecanismul REP înseamnă că agenţii economici răspund de mărfurile plasate pe piață chiar și după comercializarea acestora. Acest mecanism îi obligă să suporte cheltuieli suplimentare – să organizeze campanii de informare a populației, să colecteze, să transporte, să sorteze şi să valorifice deşeurile”, a explicat Eugen Cozmulici, coordonator al Comitetului EBA (European Business Association) pentru economia verde și sustenabilă, manager policy şi advocacy, în cadrul unui eveniment organizat de Academia de Jurnalism Economic, la sediul Asociaţiei patronale „Moldcontrol” – una dintre entităţile din Republica Moldova ce dețin calitatea de „sistem colectiv” în cadrul REP.

Misiunea unui asemenea sistem colectiv constă în recuperarea (colectarea) și valorificarea sau reciclarea produselor scoase din uz.

Companiile au de ales: fie colectează deşeurile pe cont propriu, fie aderă la un „sistem colectiv”

Agenții economici sunt scutiţi de plata pentru poluarea mediului, dacă ating țintele de colectare a deșeurilor din ambalaje. Pentru anul 2023, ţintele sunt de 15% în cazul ambalajelor din hârtie, carton, sticlă, câte 10% pentru cele din plastic şi metal şi 5% pentru ambalajele din lemn. În prezent, doar aproximativ 7% din ambalajele produselor vândute sunt colectate pentru reciclare în Republica Moldova, în timp ce restul ajung la deşeurile comune. În UE, media de colectare a deşeurilor constituie 55%, dar în Europa există ţări în care acest indicator se apropie chiar de 100%.

„Mecanismul REP presupune următoarele: agenții economici decid fie să achite o taxă ecologică la stat și să-i permită statului să-şi îndeplinească niște funcții, fie să se unească în sisteme colective ori să-şi creeze un sistem individual pentru a efectua colectarea, sortarea, reciclarea. Dar colectarea şi reciclarea costă – necesită investiții, specialiști, crearea de locuri de muncă”, a explicat Alexandru Gîncu, președintele Comitetului EBA pentru economia verde și sustenabilă.

Este dificil, bunăoară, pentru o companie ce produce sucuri să-şi creeze o rețea proprie de colectare a ambalajelor. „Din acest motiv, a fost prevăzută posibilitatea de a crea sisteme colective, care să reunească mai multe companii şi care să gestioneze ori să găsească reciclatori pe piață pentru a-şi îndeplini ținta de reciclare”, a menţionat expertul.

Aderând la un sistem colectiv, compania îşi transferă către acesta obligaţiile pentru colectarea şi gestionarea ulterioară a deșeurilor. Însă, de la începutul anului şi până acum, nici măcar o jumătate dintre companiile din Republica Moldova n-au aderat la un sistem de colectare a deșeurilor. Nu va fi o surpriză când bilanţul anului va arăta că majoritatea covârşitoare a agenţilor economici nu şi-au propus să îndeplinească ţintele de colectare, preferând să achite taxa de poluare a mediului.

Mediul de afaceri şi întreaga societate trebuie stimulate prin informare, dar şi prin sancţiuni mai aspre

„Este foarte important să depunem eforturi cu toții, întreaga societate, inclusiv autorităţile locale, să avem campanii de informare şi educare – oamenii trebuie să ştie la cine pot apela pentru evacuarea deşeurilor. De exemplu, pentru a evacua un frigider, un televizor”, a apreciat Alexandru Gîncu. Potrivit lui, printre companiile care nu se preocupă de colectarea deşeurilor sunt şi „giganţi moldoveni”.

El a adăugat că REP nu ţine doar de mediul de afaceri – este nevoie de implicarea întregii societăţi. Cetăţenii „trebuie încurajaţi şi stimulaţi să efectueze sortarea și colectarea”, inclusiv prin ajustarea taxelor în funcţie de localitate şi aplicarea amenzilor pentru depozitarea ilegală a deşeurilor – „să nu ducă gunoiul și sa-l lase undeva pe câmp”.

De la începutul anului, la Asociaţia patronală „Moldcontrol” au aderat 65 de companii în scopul implementării REP. La rândul său, entitatea cu statut de sistem colectiv (310 membri) a recuperat pentru reciclare aproximativ două mii de tone de deşeuri din lemn, metal, plastic, sticlă, hârtie, carton provenite de la ambalajele produselor plasate pe piaţă de respectivele companii.

„Eu văd mecanismul REP ca pe o unire de forţe, de creiere, de oameni care pot aduce plusvaloare ţării. Clar că cel mai important lucru este să devină toată lumea cât mai responsabilă faţă de mediu. Atunci când se implementează o lege sau un regulament, să se coreleze cu tot ce există în „back”, să avem un impact pozitiv în urma dezvoltării proceselor economice. Pentru că REP asta şi este: un element cheie din economia circulară, care înseamnă reintroducerea în sistem a materiei prime devenite deșeu”, a sintetizat Iulian Gamureac, președintele Asociației patronale „Moldcontrol”.

El a spus că pledează pentru concurenţă loială, constatând că, în prezent, „companiile multinaționalele și cele mici plătesc pentru timbru verde, eliminarea, valorificarea, colectarea selectivă a deşeurilor”, iar unii „giganţi moldoveni” – nu -, după principiul „De ce ne trebuie?… asta înseamnă costuri”.

„Deşeurile sunt o resursă, materie primă, indiferent de culoarea politică a celor aflaţi la guvernare. Indiferent cine va fi mâine la conducere, cine a fost ieri, dacă ştim cum să valorificăm deşeurile şi resursele, atunci suntem asiguraţi cel puţin cu materie primă pentru a avea un trai decent”, a concluzionat Iulian Gamureac.

Noile prevederi ale legislaţiei de mediu au exclus inechităţile, dar ţintele de colectare şi amenzile pentru poluare trebuie majorate

În opinia participanţilor la discuţie, noile prevederi legislative referitoare la plăţile pe care trebuie să le achite agenţii economici pentru poluarea mediului intrate în vigoare anul acesta au eliminat, în linii mari, inechităţile.

Acum, în opinia lor, Legea 1540/1998 cu privire la plata pentru poluarea mediului îi pune în condiţii egale pe importatorii de produse și pe producătorii moldoveni care plasează pe piață produse generatoare de deșeuri. Anterior, importatorii afirmau că plătesc mai mult pentru poluare decât producătorii locali ce folosesc ambalaje pentru produsele lor. Mai rămâne însă ca noile prevederi legislative să fie transpuse în practică şi, concomitent, să fie continuată ajustarea cadrului legal, armonizarea cu legislaţia UE – pentru a-i responsabiliza şi mai mult pe antreprenori.

CITEŞTE ŞI: Deșeurile electronice – câți dintre moldoveni știu că le pot duce la magazinele de electrocasnice? 

Reprezentanţi ai Ministerului Mediului şi ai Comisiei parlamentare pentru mediu au declarat că, în următorii ani, autorităţile îşi propun majorarea treptată a „ţintei” de colectare a deşeurilor – până la 70% în 2030. Din anul viitor, şi amenzile aplicate pentru poluarea mediului ar urma să crească, chiar de peste două ori. De exemplu, amenda pentru poluarea mediului cu o tonă de ambalaje din plastic constituie în prezent 4.500 de lei, dar există propunerea ca aceasta să fie majorată până la 10.000 de lei.

Din 1 ianuarie 2023, conform legii, doar agenții economici înregistrați în Sistemul informațional automatizat – Managementul deșeurilor (SIA-MD) pot plasa pe piață mărfuri ce generează în procesul utilizării deșeuri de ambalaje. Companiile care nu se înregistrează în SIA-MD, dar continuă să pună în circuit ambalaje, sunt sancţionate conform articolului 1541 din Codul contravențional (încălcarea normelor privind REP). Sancţiunile sunt aplicate de către reprezentanții Inspectoratului pentru protecţia mediului.