Deșeurile medicale din Republica Moldova – riscuri de contaminare și numeroase probleme de gestionare

Republica Moldova generează în fiecare zi cca 3-4 tone de deșeuri medicale – ne arată datele celui mai recent studiu în domeniu, din anul 2023. Până la 25% din deșeurile rezultate din activitatea medicală sunt deșeuri periculoase și necesită un tratament special. De cele mai multe ori, aceste deșeuri se acumulează împreună cu cele menajere sau sunt incinerate în locuri neautorizate. Asemenea practici neconforme înseamnă riscuri enorme pentru mediu și sănătate. La capitolul “gestionarea deșeurilor medicale”, Republica Moldova se confruntă cu numeroase probleme. 

Ce sunt deșeurile medicale?  

Prin „ deșeuri medicale” subînțelegem toate deșeurile rezultate de pe urma activităților medicale, cum ar fi: seringi uzate, pansamente utilizate, medicamente expirate, părți ale corpului, sânge, dispozitive medicale și materiale radioactive. 

CITEȘTE ȘI: Obligații pentru primării, companii și cetățeni: Guvernul a adoptat un program pentru gestionarea deşeurilor.  

Riscuri mari de contaminare cu diverse boli pentru toţi participanţii la proces 

În procesul de gestionare a deșeurilor medicale sunt implicate mai multe părți – pornind de la personalul medical din instituții și personalul de întreținere, până la angajații firmelor specializate în transportul și distrugerea în mod sigur a acestora. Riscurile sunt prezente la fiecare etapă și pot avea consecințe grave, dacă normele nu sunt respectate în totalitate.  

Gestionarea incorectă a deșeurilor medicale poate duce la transmiterea unor boli extrem de periculoase angajaților instituțiilor medicale, pacienților și familiilor acestora.  

Mai mult, gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor medicale poate duce la poluarea mediului. Deșeurile periculoase aruncate „la nimereală” pot contamina apele subterane și de suprafață, iar arderea lor în locuri neautorizate poate genera emisii toxice în atmosferă. 

Destinația finală a deșeurilor medicale   

În Republica Moldova doar două companii dețin autorizații pentru colectarea, transportarea și tratarea deșeurilor din activități medicale. Acestea sunt SRL „Ecostat” și SRL „Uispac”.  

Deșeurile periculoase sunt prelucrate, dezinfectate, fărâmițate și transformate în deșeuri nepericuloase. Ulterior, acestea sunt predate companiilor care se ocupă de gestionarea lor și, într-un final, le transportă la gunoiștea centralizată.  

Reprezentanţi ai Ecostat afirmă că mai înainte deșeurile nu prea ajungeau la ei gata sortate, dar în ultimii doi ani tot mai multe instituții livrează deșeurile separate pe tipuri. 

Legea este bună, dar în realitate există numeroase probleme   

Vasile Sofronie, conferențiar universitar și coautor al studiului din 2023, afirmă că „în ultimii 5-7 ani s-a modificat mult legislația Republicii Moldova. Avem un cadru normativ bun în ceea ce privește reglementarea gestionării deșeurilor la nivel de țară. Problema este implementarea defectuoasă a prevederilor legislative. Sunt foarte multe carențe în procesul de gestionare a deșeurilor spitalicești”.   

Toate instituțiile medicale trebuie să aloce bani din propriul buget pentru gestionarea deșeurilor. Însă resursele financiare ale multor instituții sunt insuficiente, în comparație cu necesitățile pe care le au.  

Mai mult, în municipii, centre raionale și suburbii, majoritatea instituțiilor medicale contractează servicii specializate pentru colectarea și eliminarea deșeurilor periculoase. Pe când în mediul rural practic nu există astfel de servicii. În marea majoritate a localităților săteşti deșeurile sunt incinerate în gropi sau în locuri improvizate, iar cele menajere ajung chiar la groapa comună de gunoi. 

„Pentru moment, cea mai utilizată metodă de tratare a deșeurilor menajere – depozitarea la sol – este o sursă importantă de poluare a solului și a apelor subterane.” 

Multe dintre instituțiile din republică nu au un spațiu special de depozitare a deșeurilor medicale, iar cele care dispun de acesta nu-l au într-o stare bună, care să corespundă cerințelor normative.  

De asemenea, putem număra pe degete și centrele regionale de colectare, de depozitare și de tratare a deșeurilor medicale, „care sunt absolut necesare”.  

Totodată, o problemă este și lipsa unei rețele centralizate de colectare a seringilor uzate.  

„La nivel național, se atestă carențe la capitolul asigurării cu recipiente pentru diferite tipuri de deșeuri medicale – aceasta face dificilă sortarea deșeurilor la sursă, etichetarea boxelor și/ sau tomberoanelor”. 

Ce face statul pentru îmbunătățirea situației 

Autoritățile și-au propus să implementeze un sistem de management integrat pe categorii, inclusiv pentru deșeurile medicale. Prin acest sistem se dorește, inclusiv, rezolvarea problemelor vechi din domeniu. 

Până în anul 2027, urmează să fie organizat un sistem integrat de gestionare a deșeurilor, „eficient din punct de vedere economic și care să asigure protecția mediului înconjurător și a sănătății populației”, potrivit Ministerului Mediului. 

Este planificată dezvoltarea unei infrastructuri care să ofere soluții pentru colectarea şi prelucrarea diverselor fluxuri de deșeuri, inclusiv ale celor rezultate din activitățile medicale. 

Ce presupune o gestionare corectă a deșeurilor medicale?  

„Colectarea separată a deșeurilor pe tipuri este prima etapă în gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală”.  

„Deșeurile trebuie să fie separate la locul formării lor. Nu le adunăm pe toate într-un vas comun, după care le separăm – este contraindicat. Totodată, este foarte important ca distanța de la locul formării până la locul separării lor să nu fie mai mare de un metru”, subliniază doctorul Vasile Sofronie.  

Un aspect esențial este și colectarea acestora în boxe speciale și ulterior etichetarea cutiilor.  

Mai mult, deșeurile medicale periculoase pot fi predate agenților economici care se ocupă de tratarea lor sau pot fi autoclavate în interiorul instituției, adică sterilizate și decontaminate printr-un aparat special.  

Vasile Sofronie spune că „toate instituțiile vizate în studiu dispun de autoclave, doar că nu toate le utilizează. Fie din cauza că aparatele sunt prea vechi și nu sunt la fel de eficiente, fie din cauza consumului mare de electricitate”. 

Autorul studiului subliniază: „Deșeurile anatomo-patologice, cum ar fi organele umane sau părți ale corpului, trebuie să fie incinerate. Dar noi nu avem aceste cuptoare speciale, cu temperaturi foarte înalte și multe instituții le ard undeva în spatele spitalului, în locuri improvizate”, concluzionează expertul.  

De asemenea, fiecare instituție medico-sanitară  trebuie să-şi elaboreze anual propriile planuri instituționale de gestionare a deşeurilor. Dar multe instituții nu elaborează asemenea planuri deloc, iar altele o fac foarte rar. 

Carenţele ce țin de gestionarea corectă a deșeurilor sunt descrise detaliat în studiul „Managementul deșeurilor rezultate din activitatea medicală în Republica Moldova”, efectuat de Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, în colaborare cu Agenția Națională pentru Sănătate Publică, sub egida Ministerului Sănătății.