Deșeurile din construcții ar putea fi reciclate și folosite la construcția drumurilor

Deșeurile provenite din construcții și demolări ar putea fi colectate separat, sortate și reciclate, iar materialele care respectă standardele de calitate vor putea fi reutilizate inclusiv la construcția și reabilitarea drumurilor. Prevederile se regăsesc într-un proiect de regulament elaborat de Ministerul Mediului și supus consultărilor publice.

Documentul stabilește cadrul de reglementare pentru colectarea, transportul și depozitarea acestor deșeuri. Activitățile vor putea fi desfășurate doar de agenți economici autorizați și în spații special amenajate. Potrivit autorităților, scopul este reducerea depozitării necontrolate, stimularea reciclării și creșterea nivelului de protecție a mediului.

Proiectul a fost discutat în cadrul audierilor publice, la care au participat experți internaționali și reprezentanți ai mediului de afaceri.

Regulamentul este elaborat cu sprijinul PNUD Moldova, în cadrul proiectului „Facilitarea unei tranziții verzi incluzive în Republica Moldova”, care urmărește consolidarea unui sistem durabil de gestionare a deșeurilor.

Cât de gravă este problema? 

Experta în gestionarea deșeurilor, Aurelia Bahnaru, atrage atenția asupra dimensiunii problemei:

„Sectorul construcțiilor produce o cantitate enormă de resurse uzate, care sunt aruncate la gunoi – materiale (beton, cărămidă, lemn, metal) care pot fi tratate și reintroduse în același tip de producție sau în activități similare. În schimb, ele sunt amestecate cu alte resturi (alimente, plastic, substanțe periculoase), deşeurile din construcţii contribuie la poluarea mediului.”

Ce putem recicla și ce nu?

Potrivit expertei, betonul, lemnul, cărămizile, oțelul și alte metale pot fi reciclate, dacă sunt colectate separat și pretratate corespunzător. „Foarte multe materiale din acest sector, dacă sunt mărunțite și pregătite corespunzător, pot fi reutilizate, de exemplu, la acoperirea drumurilor. La nivel de gospodărie, unele materiale pot fi valorificate direct – pot fi amestecate cu alte materiale de construcții pentru lucrări în curte sau pot fi folosite la ridicarea unui gard ori a unor anexe”, explică Aurelia Bahnaru.

În schimb, tapetele, ghipsul, foile de ardezie și cutiile vechi de vopsea nu pot fi reciclate, întrucât pot conține particule sau substanțe periculoase pentru mediu și sănătate, iar acestea trebuie predate operatorilor autorizați.

70-80 % dintre casele din Republica Moldova sunt acoperite cu foi de ardezie, care conțin o substanță cancerigenă. Aurelia Bahnaru atenționează că „ardezia nu poate fi reciclată și în general trebuie să se renunţe la ea, pentru că devine un deșeu periculos. Este indicat să se apeleze la un operator autorizat care să preia deşeurile de ardezie și să se asigure că acestea sunt tratate în mod corect.”

Construcțiile generează o treime din totalul deșeurilor din lume

Aproximativ o jumătate dintre materiile prime extrase în întreaga lume merg în sfera construcțiilor. Construcțiile generează o treime din totalul deșeurilor din lume și cel puțin 40% din emisiile de dioxid de carbon.  Se estimează că până în anul 2030 lumea va genera anual 2,59 miliarde de tone de deșeuri solide. Până în 2050, această cantitate poate să crească, estimativ, până la 3,40 miliarde de tone.

Citește și: În loc să fie reutilizate, ajung la groapa de gunoi. Deșeurile din construcții – o altă problemă nerezolvată