Ce faci cu un termometru stricat? Îl ții acasă în borcan!

Dacă mai ai termometru cu mercur acasă și ai avut nenorocul să-l strici, tot ce poți să faci este să-l depozitezi într-un borcan sau într-o sticlă cu apă, apoi să-l ascunzi într-un loc ferit până în ziua când va fi posibilă colectarea și în Republica Moldova.

Subiectul mercurului este unul foarte delicat. Pe de o parte, dacă ajunge la gunoi, este extrem de periculos pentru mediu și pentru sănătatea noastră. Pe de altă parte, procesarea unui singur termometru ar costa 900 de lei. Prea scump.

Tot ce s-ar putea face acum, ar fi organizarea unui spațiu de depozitare, colectarea termometrelor și echipamentelor cu mercur, apoi să așteptăm până apare vreo soluție pentru procesarea lor. În această direcție lucrează și Ministerul Mediului, și agenți economici specializați.

Dar să le luăm pe rând.

900 de lei pentru procesarea unui termometru „moldovenesc”

Potrivit lui Ruslan Nercaș, Directorul „MoldRec Group”, asociație pentru reciclarea deșeurilor, singura soluție pentru eliminarea termometrelor cu mercur ar fi transportarea lor în țări care permit importul acestor deșeuri. În Europa este Germania și în Asia – Kazahstan. Transportarea deșeurilor cu mercur în acest două țări însă este extrem de costisitoare. De exemplu, pentru a duce un camion cu deșeuri de mercur în Germania este nevoie de circa 400 de mii de lei (doar transportul). În plus, țara care primește aceste deșeuri percepe taxe pentru prelucrarea lor ulterioară și pentru înhumarea în locuri speciale. „Aceste deșeuri se tratează și se înhumează, de regulă, în minele de unde cândva a fost extras mercurul”, a explicat Ruslan Nercaș.

Reprezentanții MoldRec Group au făcut niște calcule și spun că doar pentru eliminarea unui termometru țara care îl primește cere 900 de lei. La această sumă se adaugă prețul de transportare și costurile de colectare și prelucrare în Republica Moldova. „Costurile sunt enorme și nimeni nu își poate asuma acoperirea acestora. Exact din acest motiv, astăzi nu avem soluții reale pentru colectarea deșeurilor cu mercur”.

Compania pe care o administrează Ruslan Nercaș colectează doar lămpile fluorescente, care conțin o cantitate mică de mercur. Acestea sunt transportate în România, la cea mai mare fabrică de reciclare a lămpilor cu conținut de mercur și de acolo, după prelucrare, merg în Germania.

„Când mă întreabă oamenii ce să facă cu termometrele stricate, eu le sugerez să meargă la cel mai apropiat spital pentru că acolo, cu siguranță, sunt mai multe termometre sparte. Și acolo unde sunt zece termometre sparte, încape și al 11-lea. Altă soluție reală pentru populație nu există în țara noastră”, susține Ruslan Nercaș.

MoldRec Group discută cu partenerii externi despre posibilitatea de a crea în Republica Moldova un eco-centru, unde oamenii să poată aduce deșeurile periculoase. „În mod normal, un astfel de centru ar trebui să fie finanțat din bugetul public pentru că vorbim despre salarii pentru angajați, infrastructură, alte costuri. De asta, încercăm să o facem cu ajutorul partenerilor externi”.

Ministerul Mediului: „Astăzi nu avem condiții de colectare a deșeurilor cu mercur de la populație”

Svetlana Bolocan, șefa Direcției politici de management al deșeurilor și substanțelor chimice de la Ministerul Mediului, susține că în Moldova nu există un astfel de centru de colectare a deșeurilor cu mercur pentru că încă nu au fost identificate terenuri sau spații potrivite.

„Noi putem să găsim investiții ca să fie adaptate după ultimele standarde, dar nu găsim spații. Nimeni nu le dă, toți se gândesc la riscuri și cred că va fi o situație critică. Atât timp cât o să stăm numai cu gândul, nu ne vom mișca înainte”, a comentat șefa direcției.

„Pentru deșeurile periculoase trebuie să apară soluții și din partea agenților economici, nu doar din partea ministerului. Noi putem să asigurăm finanțare pentru unele proiecte. Sunt proiectele Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA) care astăzi asigură retehnologizarea proceselor. Interes pe piață nu este, a rămas ca o problemă a statului și noi încercăm să găsim soluții”, mai spune Svetlana Bolocan.

În opinia ei, de acest proces ar trebui să se ocupe companiile care au importat în țara noastră produse ce conțin mercur, după logica răspunderii extinse a producătorului. Adică, un agent economic care aduce în țară echipamente trebuie să creeze și condiții pentru colectarea deșeurilor, să asigure reciclarea acestora. „Lanțul valoric al unui produs nu depinde de Ministerul Mediului. Ministerul este cel care creează, reglementează procesele ca să nu producem deșeuri de mercur, să reducem cantitățile.

Totuși, ce facem cu un termometru stricat, dacă s-a prelins mercurul?

Potrivit specialiștilor, dacă ați spart un asemenea termometru, urmați pașii de mai jos:

• deschidem larg geamurile și aerisim bine încăperea;
• deconectăm aparatul de aer condiționat;
• folosim o mască, mănuși de cauciuc și bahile (sau improvizați folosind pungi);
• depozităm termometrul spart, bilele de mercur și cioburile de sticlă într-un borcan de sticlă cu apă rece. Acest lucru se poate face cu ajutorul a două foi de hârtie, cu o bandă adezivă, cu ajutorul unei seringi fără ac sau cu o pară de cauciuc;
• După curățirea locului contaminat, prelucrăm suprafața cu soluție concentrată de permanganat de potasiu sau cu o soluție de săpun și bicarbonat de sodiu (40 g de săpun și 50 g de bicarbonat de sodiu la 1 l de apă).

Atenție! În niciun caz să nu folosim pentru colectare aspiratorul, mătura și să nu aruncăm mercurul în lavoar sau vasul de WC.

• După încheierea procedurii, închidem borcanul cu un capac și îl depozităm într-un spațiu sigur, ferit de copii. Astfel plasat, mercurul nu mai este periculos.https://youtu.be/mfSvYtGRoKo

112 – termometrul la gunoi

O altă recomandare către populație este să apeleze la numărul 112 atunci când se sparge un termometru cu mercur.

Am apelat și noi numărul de urgență pentru a vedea ce recomandări ne fac și sfatul a fost să îl depozităm câteva zile într-un borcan cu dezinfectant apoi să îl aruncăm la gunoi, pentru că este vorba de o cantitate „mică”. Un termometru conține 2 g de mercur.

Ce se întâmplă dacă aruncăm mercur la gunoi?

Principalul motiv de îngrijorare este prezența mercurului în apă și în sedimente, unde se găsește într-o formă extrem de toxică și poate fi absorbit cu ușurință de animale, ajungând astfel în alimentația oamenilor prin lanțul trofic. Organizația Mondială a Sănătății a identificat 10 substanțe chimice care reprezintă un pericol major pentru sănătatea publică, printre ele fiind și mercurul.

Cum ajunge mercurul pe masa noastră? Indirect, de la gunoiște. Termometrele aruncate la tomberon contaminează deșeurile din groapa comună de gunoi. Atunci când mercurul pătrunde în sol, poate persista timp îndelungat și ajunge în sursele de apă subterană.

Odată pătruns în sursele de apă subterană sau de suprafață, poluează apele. Pe măsură ce se acumulează în organismele acvatice, poate ajunge în cele din urmă la oameni care consumă pește contaminat.

Efectele toxice ale mercurului pătruns în organism prin alimentele contaminate, dar și prin inhalarea vaporilor, se manifestă prin probleme de sănătate neurologice, renale, cardiovasculare și altele. În cantități mai mari, poate duce și la deces.

Potrivit statisticilor, utilizarea de până acum a mercurului de către om a dus la eliberarea în mediu a sute de mii de tone de mercur. În prezent, nivelurile substanței în atmosferă sunt cu până la 500% mai mari decât nivelurile naturale. În oceane, concentrațiile de mercur sunt cu aproximativ 200% mai mari decât nivelurile naturale.

Tragedia de la Minamata

Există numeroase cazuri în care mediul a fost grav afectat din cauza poluării cu mercur. Unul dintre cele mai cunoscute este Tragedia din Minamata, care se referă la o serie de evenimente care au avut loc în orașul Minamata, din Japonia, în anii 1950 și 1960, când o uzină chimică numită Chisso Corporation a eliberat mercur în mediul înconjurător, inclusiv într-un râu.

Contaminarea populației locale care se hrănea cu pește din zona respectivă a dus la un număr semnificativ de decese și boli.

În plus, există multe alte cazuri de contaminare cu mercur în întreaga lume, inclusiv poluarea râurilor și a lacurilor, contaminarea solurilor și impactul asupra faunei și florei. Din cauza acestor amenințări pentru mediu și sănătatea umană, organizațiile internaționale precum Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) au adoptat acorduri și tratate internaționale cum ar fi Convenția de la Minamata asupra Mercurului, care vizează reducerea expunerii la mercur și prevenirea poluării cu mercur.

Republica Moldova, semnatară a Convenției de la Minamata

În anul 2017, Republica Moldova a ratificat Convenția de la Minamata asupra Mercurului.

Datorită semnării acestui document, începând cu anul 2021, în Republica Moldova este interzis importul termometrelor cu mercur, a barometrelor, tensiometrelor, lămpilor fluorescente și altor dispozitive care conțin această substanță. De asemenea, a fost elaborat un regulament privind gestionarea ecologică a deșeurilor cu mercur, care urmează să fie aprobat.

Printre angajamentele Republicii Moldova ca parte semnatară a Convenției de la Minamata asupra Mercurului se mai numără monitorizarea și raportarea cu privire la utilizarea și emisiile de mercur; dezvoltarea planurilor naționale pentru gestionarea sigură și ecologică a deșeurilor de mercur, precum și a produselor care conțin mercur, educația și conștientizarea publică cu privire la riscurile legate de mercur și măsuri pentru minimizarea expunerii, precum și cooperarea cu alte țări semnatare ale Convenției de la Minamata pentru a promova schimbul de informații, tehnologie și experiență în vederea implementării eficiente a măsurilor de control a mercurului.