Agenția de Mediu bate alarma: Cantitatea deșeurilor de echipamente electrice și electronice este în creștere

Potrivit Organizației Națiunilor Unite, doar 20% din deșeurile electronice globale sunt reciclate anual, ceea ce înseamnă că 40 de milioane de tone de deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE) ajung la groapa de gunoi, sunt arse sau tranzacționate ilegal, fie tratate într-un mod sub-standard. Studiul privind generarea și gestionarea DEEE în Republica Moldova (2022) arată că 38% dintre moldoveni păstrează și depozitează în gospodărie deșeurile electronice, iar 13% le aruncă la gunoi de comun cu alte deșeuri. Pe data de 14 octombrie, în lume este marcată Ziua Internațională a Reciclării Deșeurilor Electrice.

În această zi, oamenii sunt încurajați să conștientizeze necesitatea de a preda în mod corect deșeurile de echipamente electrice și electronice, numite și E-deșeuri, iar astfel rata de colectare a acestor deșeuri ar putea să crească. În Republica Moldova, reieșind din importurile și producerea pe intern a produselor de echipamente electrice și electronice, conform unor calcule matematice prin intermediul unui instrument pus la dispoziție de experții europeni, cantitatea de DEEE este în creștere. Dacă în anul 2010 erau generate aproximativ 7 mii tone de DEEE-uri, atunci în 2019 cantitatea de DEEE-uri generate a fost de aproximativ 17 mii tone, adică cu 10 mii tone mai mult.

E-deșeurile poluează mediul și pot cauza probleme de sănătate

Orice echipament care se conectează la priză, are un cablu, funcționează pe baterii sau are o placă de circuit, devine E-deșeu în momentul în care se defectează iremediabil, nu mai îndeplinește toate funcțiile pentru care a fost creat sau, pur și simplu, nu mai este de folos proprietarului său. E vorba de frigider, fier de călcat, mașină de spălat, televizor, computer, telefon mobil, radio-casetofon, cameră video, cuptor cu microunde etc.

În acest sens, Agenția de Mediu nu recomandă aruncarea DEEE-urilor în tomberoanele amplasate la platformele de stocare a deșeurilor municipale. Și asta pentru că acest tip de deșeu nu se evacuează, fapt care poate aduce un prejudiciu grav atât mediului, cât și sănătății oamenilor, în cazul în care aceste deșeuri nu sunt stocate în locuri special amenajate sau nu sunt ridicate de operatorii autorizați.

În primul rând, E-deșeurile au în componență substanțe toxice care pot ajunge în sol, iar apoi în pânza freatică în cazul depozitării la groapa de gunoi. Acestea cauzează probleme atât florei și faunei, cât și sănătății oamenilor. De exemplu, freonul din instalațiile frigorifice și de aer condiționat este un gaz cu efect de seră, care degradează stratul de ozon. Substanțele ignifuge bromurate cu care se izolează anumite componente de calculator provoacă tulburări de memorie și disfuncții la nivelul glandei tiroide. Mercurul din becuri și alte instalații (mai ales cele mai vechi) cauzează probleme sistemului nervos și rinichilor. Totodată, DEEE-urile mai conțin alte componente, care sunt periculoase pentru sănătatea umană, cum ar fi mercurul, plumbul, cadmiul, bariul și litiul. Acestea pot afecta creierul, inima, ficatul și rinichii.

În al doilea rând, echipamentele electrice și electronice conțin compuși valoroși și metale rare, majoritatea găsite în cantități limitate pe Pământ. Este important ca acestea să fie recuperate, pentru că sunt neregenerabile sau greu regenerabile și trebuie să ne asigurăm că nu rămânem fără ele. Printre aceste materii prime se numără: antimoniu, berylium, indium, gallium, dar și aur, argint și platină.

În Moldova nu există nicio uzină de reciclare a DEEE

„Este esențial ca oamenii să devină mai conștienți că pierderea resurselor importante pe care le conțin aceste echipamente electrice și electrocasnice să fie oprită. Acesta este motivul pentru care Ziua Internațională a Deșeurilor Electronice (#ewasteday) 2022 se va concentra pe deșeuri electronice mici, sub sloganul „Reciclează totul, indiferent cât de mic!”, a spus Roman Bahnaru, președinte al Asociației Obștești „EcoDigital”, fiind solicitat de Ecopresa.md.

Totodată, Roman Bahnaru a precizat că în Republica Moldova nu există nicio fabrică de reciclare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice. „Se spune că nu este fezabil din punct de vedere economic de a avea o astfel de uzină. Deși Catalonia, regiune din Spania, care are o suprafață similară cu cea a Republicii Moldova și o populație aproape la fel cât are Republica Moldova, are o uzină de reciclare a DEEE. În Republica Moldova acei operatori autorizați care colectează DEEE le transportă spre reciclare în România, unde există una din cele mai mari uzine de reciclare a deșeurilor electrice și electronice din Europa de Est”, a specificat Roman Bahnaru.

Potrivit președintelui AO „EcoDigital”, Roman Bahnaru, în Republica Moldova problema privind deșeurile  este destul de gravă nu doar la capitolul reciclarea DEEE. În cadrul unui proiect realizat de „EcoDigital”, în Republica Moldova au fost create 206 puncte de colectare a DEEE. „Din ele, 16 puncte sunt pe lângă benzinării, inclusiv în Chișinău și în raioane, unde oamenii pot să aducă deșeuri de echipamente electrice și electronice și de dimensiuni mai mari, cum ar fi televizoare, frigidere. Jumătate din aceste puncte de colectare sunt în capitală, iar cealaltă jumătate – în raioane, inclusiv la sate. La sate punctele de colectare a DEEE au fost amenajate în școli, primării”, a adăugat Roman Bahnaru.

Reciclarea frigiderelor și a aparatelor de aer condiționat ar putea contribui la reducerea semnificativă a emisiilor de CO2

Alexandru Puiu, președinte al Asociației Patronale din Domeniul Colectării și Prelucrării Deșeurilor „Colectez.eu”, care se ocupă inclusiv de DEEE, a menționat pentru Ecopresa.md că, potrivit cercetătorilor din domeniu, industria de răcire, cea care produce frigidere și aparate de aer condiționat, este responsabilă pentru aproximativ 10% din emisiile de dioxid de carbon (CO2) din întreaga lume. „Acest impact este mai mare decât cel al transportului maritim și al zborurilor cu avionul la un loc. Anterior, pentru răcire erau folosite clorofluorocarburi, dar după ce s-a constatat că acestea diminuează stratul de ozon al Pământului, ele au fost interzise la sfârșitul anilor `80. Astfel, producătorii le-au înlocuit cu substanțe mult mai blânde cu stratul de ozon, pentru ca mai târziu să descopere că și acestea sunt destul de dăunătoare. Majoritatea emisiilor nocive au loc atunci când echipamentele de răcire ajung la sfârșitul duratei de viață. Cu toate acestea, cu un management adecvat, frigiderele pot fi reciclate în siguranță. Se estimează că reciclarea frigiderelor și a aparatelor de aer condiționat ieșite din funcțiune ar putea contribui la reducerea emisiilor de CO2 cu sute de miliarde de gigatone până în 2050. Tocmai din acest motiv, atunci când cumpărăm un frigider nou trebuie să ne asigurăm că cel vechi este reciclat în mod corespunzător și sigur”, a subliniat Alexandru Puiu.

Potrivit președintelui „Colectez.eu”, în majoritatea localităților din Republica Moldova sunt plasate platforme pentru colectarea DEEE. Iar în satele în care acestea nu există, oamenii pot apela la una dintre organizațiile care ridică aceste deșeuri chiar de la domiciliul posesorilor. „Aceste deșeuri sunt ridicate gratuit, iar uneori se oferă și bonusuri pentru a preda DEEE-urile. Se oferă anumite reduceri la procurarea unor produse din anumite magazine sau se oferă remunerare pentru oamenii care predau aceste deșeuri pentru reciclare. Altceva e că mulți oameni nu cunosc acest lucru”, a spus Alexandru Puiu.

Date ale Agenției de Mediu arată că actualmente în Republica Moldova își desfășoară activitatea patru sisteme colective autorizate, care gestionează deșeurile de echipamente electrice și electronice. E vorba de AP „Moldcontrol”, AP din Domeniul Colectării și Prelucrării Deșeurilor „Colectez.eu”, AO „Univers Ecologic”, Fundația „Eco Save”.