Calitatea aerului din Chişinău: deşi transportul auto emite 90% din poluanţi, importul de maşini vechi este în creştere

Chişinăul are cel mai poluat aer din Republica Moldova, fiind urmat de oraşul Bălţi. Atunci când calitatea aerului este proastă, efectele nocive sunt resimţite cel mai puternic de către copii şi vârstnici, care au organisme mai sensibile. 

Totuşi, aerul din municipiul Chișinău este poluat „la un nivel moderat”, comparativ cu capitalele altor ţări, cu industrie mai dezvoltată şi cu un număr mai mare de locuitori. În proporţie de 90%, gazele de eşapament de la transportul auto poluează aerul din capitala Republicii Moldova, menţionează Ministerul Mediului într-o notă informativă. 

Cu cât mai veche este maşina, cu atât mai mult poluează aerul. Şi totuşi, în 2023, potrivit informaţiilor oficiale, au fost importate cu aproape 32% mai multe autoturisme decât în 2022. Dintre acestea, 74% erau fabricate până în anul 2020.

Principalele surse de poluare a aerului în Chişinău menţionate de minister

Calitatea aerului se înrăutăţeşte şi în timpul sezonului de încălzire, când centralele electro-termice funcţionează intens şi eliberează o cantitate mai mare de poluanţi. În afară de aceasta, în perioada rece a anului, condițiile meteo favorizează acumularea și menținerea poluanților în atmosferă.

Sursele principale de poluare a aerului în capitală anunţate de minister sunt:

Fabricile și instalațiile industriale. Amplasate în oraş sau în apropiere, acestea pot emite în aer cantități semnificative de poluanți. Emisiile lor pot include particule în suspensie, dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot și alți poluanți industriali.

Centralele care ard combustibili fosili. Acestea funcţionează cu cărbuni, petrol sau gaze naturale, iar poluanții pe care-i eliberează în aer includ dioxid de sulf, oxizi de azot și particule.

Activitățile din sectorul construcțiilor. Acestea generează mai ales praf și compuși organici volatili (COV). Lucrările precum excavarea, demolarea și operarea mașinilor grele pot produce praf și astfel pot provoca formarea de particule în aer.

Utilizarea combustibililor solizi pentru încălzire. Lemnele şi cărbunii folosiţi pentru încălzire și gătit în zonele rezidențiale pot elibera poluanți precum particulele și monoxidul de carbon.

Activitățile agricole de la periferia orașului. Emisiile de la animale, utilizarea îngrășămintelor și pesticidelor și arderea reziduurilor de cultură eliberează poluanți în aer.

Eliminarea necorespunzătoare a deșeurilor. Arderea în aer liber a deșeurilor poate elibera poluanți în atmosferă. Depozitele de deşeuri de asemenea pot să emită gaze, precum metanul.

Planificarea urbană defectuoasă. Aceasta poate spori poluarea aerului, pentru că are ca rezultat traficul auto de mare densitate și aglomerație – străzile sunt prea înguste pentru un număr de maşini atât de mare. Blocajele din trafic și vehiculele care se deplasează cu viteză redusă contribuie la emisii mai mari pe distanța parcursă.

Republica Moldova „devine cimitirul maşinilor vechi”, iar „autorităţile n-au grijă de calitatea aerului şi de sănătatea populaţiei”

Străzile Chişinăului sunt prea înguste pentru numărul de automobile în creştere de la an la an. Deplasarea dintr-un sector al capitalei în altul durează o oră, o oră şi jumătate chiar la orele de vârf. Acum 20-25 de ani, acest drum era parcurs în 15-20 de minute.

În 2023 au fost înregistrate primar (după importare) cu aproape 32% mai multe automobile decât în 2022 (46.032, faţă de 31.391), potrivit informaţiilor de la Agenţia Servicii Publice (ASP). Dintre acestea, 74% erau fabricate până în anul 2020 (34.091).

Ponderea maşinilor cu vârsta de peste 10 ani a crescut de la 68% în anul 2014 până la 80% în 2021, conform Registrului de stat al transporturilor.

Aproape în totalitate, maşinile din Republica Moldova utilizează benzină şi motorină. Numărul automobilelor electrice este foarte redus.

„Legislaţia actuală permite importul maşinilor cu o vechime mai mare, care în Europa sunt interzise, iar Republica Moldova devine un cimitir al maşinilor vechi”, comentează Anatolie Prohniţchi, preşedintele Partidului Verde Ecologist, solicitat de Ecopresa.

În opinia sa, autorităţile, indiferent de coloratura politică, nu au grijă, de fapt, de calitatea aerului şi de sănătatea populaţiei.

„Aproape o treime din populaţia Republicii Moldova rămasă acasă, vreo 800.000 de oameni, locuieşte şi activează în municipiul Chişinău. Desigur, aici sunt concentrate cele mai multe unităţi de transport, de toate tipurile, care poluează aerul. Şi respiră cu acest aer… toţi bucuroşi, la volan… Autorităţile sunt departe de problemele de mediu – uite, este război în vecinătate, în Transnistria se întâmplă ceva… Şi sănătatea locuitorilor din Chişinău este pe ultimul loc”, constată Anatolie Prohniţchi.

Politicianul-ecologist consideră că importul maşinilor vechi trebuie oprit, iar statul să le acorde cetăţenilor sprijin la procurarea vehiculelor ce nu poluează mediul.

Ministerul Mediului spune cum va fi îmbunătăţită situaţia 

Un aer mai curat poate fi obţinut prin instituirea unor standarde de emisii mai stricte, prin promovarea tehnologiilor mai curate, prin îmbunătățirea transportului public și încurajarea planificării urbane durabile, menţionează Ministerul Mediului.

Autorităţile planifică dezvoltarea unui sistem integrat de gestionare a calității aerului, este prevăzută crearea unui mecanism modern de gestionare a deşeurilor. De asemenea, sunt transpuse în legislaţia naţională prevederile cadrului normativ și ale convențiilor internaționale privind reglementarea emisiilor de la sursele mobile. În toate sectoarele economiei este promovată eficiența energetică, este sprijinită dezvoltarea energiei din surse regenerabile.