Acum poți să verifici calitatea aerului din Chișinău: 10 senzori instalați de AO „Renașterea Rurală”

Senzorii măsoară particulele în suspensie, temperatura și umiditatea aerului, presiunea atmosferică, iar datele sunt disponibile pe o platformă online. Deși în general calitatea aerului din Chișinău este bună, pe strada Uzinelor se înregistrează periodic devieri din cauza zonei industriale și a traficului aglomerat. De asemenea, în curând, prin intermediul campaniei „Adoptă un senzor”, orice agent economic și instituție din Republica Moldova va putea să-și procure un senzor. Aflați din articol mai multe detalii despre acest proiect, despre cum ne afectează sănătatea aerul poluat și cum ne putem proteja, dar și cum monitorizează calitatea aerului ONG-iștii de mediu din România.

Senzorii de monitorizare a calității aerului 

Senzorii au fost instalați în luna mai a anului curent în cadrul proiectului „Monitorizarea calității aerului în Republica Moldova”, finanțat de European Climate Foundation și implementat de AO „Renașterea Rurală”. Selectarea locațiilor pentru instalarea senzorilor a fost meticuloasă, având ca obiectiv acoperirea completă a municipiului.

Cele 10 locații selectate sunt:

• Școala Profesională nr. 9, strada Ion Pelivan, nr. 30
• Toreco SRL, strada Uzinelor, nr. 1
• Centrul Comercial TIRAS, bulevardul Mircea cel Bătrân, nr. 12/2
• UTM, Facultatea Urbanism și Arhitectură, bulevardul Dacia, nr. 41
• Centrul de Excelență în Construcții, strada Gheorghe Asachi, nr. 71
• Școala Sportivă specializată de caiac-canoe, Lacul Valea Morilor
• Climatec SRL, strada Uzinelor, nr. 142/1
• Spitalul Clinic Municipal „Gheorghe Paladi”, strada Melestiu, nr. 20
• UTM, Facultatea Energetică și Inginerie Electrică, strada 31 August 1989, nr. 78
• Parcul muzeu de tehnologii UTM, strada Studenților, nr. 9

  

„Locațiile au fost selectate și în funcție de altitudine și presiune atmosferică. Au fost alese zone situate atât în dealuri, cât și în văi, inclusiv în zone industriale și rezidențiale, pentru a evalua impactul infrastructurii locale asupra calității aerului. Alte criterii ale selecției au inclus disponibilitatea de a asigura acces la energie electrică și Wi-Fi”, precizează Silviu Răcilă, coordonatorul proiectului din partea AO „Renașterea Rurală”.

Fiecare senzor va fi dotat cu un cod QR – utilizatorii le pot scana și astfel să monitorizeze calitatea aerului la fiecare locație. Durata de viață minimă a senzorilor asigurată de producător este de cinci ani. Aceștia au fost achiziționați din România și de la Compania SC „Iot4nature” SRL.

Ce date sunt disponibile pentru monitorizare?

Pe platforma online putem afla următorii parametri ai calității aerului în Chișinău: particule în suspensie PM10 (cu un diametru mai mic de 10 microni) și PM2.5 (cu un diametru mai mic de 2,5 microni, cele mai mici și mai periculoase), presiunea, umiditatea, temperatura.

Pe strada Uzinelor sunt anumite creșteri ale poluării

Silviu Răcilă susține că, potrivit datelor colectate de la senzori, calitatea aerului în Chișinău este foarte bună. Însă, periodic, pe strada Uzinelor se constată anumite creșteri ale poluării, cauzate de diverși factori.

„În primul rând, acolo este zonă industrială, în care există anumite uzine, fabrici, anumiți agenți economici care au arendat și desfășoară anumite activități. Ca urmare, periodic, acolo sunt creșteri de poluare. În plus, este foarte intens traficul auto. Toți acești factori împreună influențează situația din zona respectivă”, explică el.

Extinderea numărului de senzori și integrarea în aplicația Aerlive

Asociația „Renașterea Rurală” planifică să lanseze o campanie numită „Adoptă un senzor”, în cadrul căreia agenții economici și instituțiile vor putea să procure senzori. „Vom trimite scrisori informative, prezentând ceea ce am realizat și oferindu-le opțiunea de a achiziționa unul sau doi senzori, în funcție de necesitățile instituției. Acești senzori vor fi integrați în harta noastră interactivă, contribuind la extinderea rețelei pe orașe”, precizează Silviu Răcilă.

De asemenea, Asociația își propune să extindă rețeaua de senzori în zonele industriale din Republica Moldova, precum Bălți, Giurgiulești și la nord, în zona Rezinei, unde activează Uzina de ciment și Uzina metalurgică.

Silviu Răcilă mai povestește că planifică să integreze datele privind calitatea aerului din municipiul Chișinău în aplicația românească Aerlive: „Am discutat cu colegii din România despre posibilitatea de a integra senzorii noștri în aplicația Aerlive, pentru a nu crea o aplicație separată. Din aceeași aplicație, vrei – deschizi Chișinău sau Cluj, vrei – deschizi Bucureștiul și te uiți”.

Efectele poluării aerului asupra sănătății

Poluarea aerului este un factor determinant pentru 29% din decesele cauzate de cancerul pulmonar, 24% din decesele provocate de accidentele vasculare cerebrale și 43% din decesele cauzate de boala pulmonară obstructivă cronică, conform Lilianei Carp, medic igienist în cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP).

„În țara noastră, principalele surse de poluare ale aerului sunt emisiile de la transportul auto, procesele de combustie, inclusiv arderea și incendiile agricole, de vegetație uscată. Cei mai vulnerabili sunt oamenii cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii și astmaticii. Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer și, în consecință, mai mulți poluanți. Ei respiră mai repede decât adulții și tind să respire mai mult pe gură, ocolind filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltați complet, iar țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil. Poluarea cu pulberi înrăutățește simptomele astmului, respectiv tusea, durerile în piept și dificultățile respiratorii. Expunerea pe termen lung la o concentrație scăzută de pulberi poate cauza cancer și moartea prematură”, menționează specialista.

Ce putem face pentru a evita expunerea la poluanți?

Cum evităm poluarea la exterior?

• În zilele cu poluare ridicată, încercăm să reducem expunerea la poluarea aerului, evitând străzile aglomerate acolo unde este posibil. Dacă avem o afecțiune pulmonară, acest lucru este și mai important. O mască de protecție cu grad înalt de filtrare ar putea să reducă o parte din particulele nocive.
• Stăm departe de punctele fierbinți de poluare, cum ar fi drumurile principale și nodurile rutiere aglomerate.
• Evităm orele de vârf, mergem mai devreme la școală sau la serviciu.
• Mergem pe interiorul trotuarului – cu cât suntem mai departe de trafic, cu atât nivelul de poluare este mai scăzut.
• Dacă avem astm bronșic, utilizăm regulat inhalatorul pentru prevenirea crizelor.
• Plantăm arbuști sau pomi în jurul casei și pe marginea străzilor. Vegetația poate împiedica o parte din praf sau alte particule cu rol poluant.
  

  ---

Cum evităm poluarea în interiorul locuinței?

• Deschidem geamurile timp de 5-10 minute de mai multe ori pe zi, mai ales dacă gătim sau facem duș.
• Evităm deschiderea ferestrelor în orele de vârf de trafic.
• Utilizăm produse anti-alergice sau fără substanțe chimice. Acestea vor avea niveluri mai scăzute de compuși organici volatili (pot fi emise de diverse surse, inclusiv produse de curățare, vopsele, adezivi, produse cosmetice, mobilier și materiale de construcție) sau parfum.
• Utilizăm produse de curățare solide sau lichide, evităm pulverizarea substanțelor în aer.
• Evităm condensul, umezeala și mucegaiul. Menținem o temperatură a mediului ambiant între 19°C și 21°C în lunile mai reci.
• Nu fumăm în casă.
• Utilizăm încălzirea electrică sau pe gaz.
• Aspirăm regulat.
  

  ---

Mun. Chișinău și Bălți – cu cel mai poluat aer 

În prezent, și Agenția de Mediu deține senzori de monitorizare a calității aerului, 6 senzori manuali și un senzor automat. Natalia Platon, șefa laboratorului pentru calitatea aerului din cadrul Agenției, afirmă că în orașele Chișinău și Bălți există un nivel ridicat al poluării aerului atmosferic, în special din cauza dioxidului de azot.

„Oxizii de azot se formează în procesul de combustie atunci când combustibilii sunt arşi la temperaturi înalte, ei fiind rezultatul emisiilor provenite din traficul rutier, activități industriale şi din producerea energiei electrice”, spune specialista.

Conform Biroului Național de Statistică 2023, în Moldova au fost înmatriculate în total 1.173.795 vehicule de toate tipurile, inclusiv remorci, 745.969 dintre ele autoturisme.

Din cele 745 de mii de autoturisme, 242 de mii revin Chişinăului, iar 33 de mii revin municipiului Bălţi. Cel mai mic număr de vehicule se atestă în raionul cu cea mai mică populaţie, fiind vorba despre Basarabeasca, unde sunt înregistrate doar 4.815 autoturisme.

5.866 de întreprinderi ne poluează aerul 

Pe teritoriul Republicii Moldova sunt înregistrate 5 866 de întreprinderi poluatoare a aerului atmosferic, inclusiv 3.252 de cazangerii, potrivit Anuarului 2019 al Inspectoratului pentru Protecția Mediului.

Printre poluanții specifici evacuați în aerul atmosferic de la sursele staționare ale agenților economici, în 2019 s-au înregistrat cantități de până la 150 de tone de amoniac şi până la 50 de tone de toluen şi xilen.

Ce face România?

Din 2019, în orașele București și Cluj este disponibilă o platformă de monitorizare a calității aerului numită Aerlive (fondată de Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis și Fundația ETA2U, alături de mai multe organizații partenere), care dispune de peste 100 de senzori.

Oana Nenciu, directoare executivă Ecopolis, explică: „Ne ocupăm încă din 2011 de calitatea aerului din București. Până în 2018, ne-am dat seama că, fără o rețea de monitorizare cu senzori, lucrurile stagnează și nu se întâmplă nimic. Ceea ce am înțeles foarte rapid este că cetățenii nu sunt foarte conștienți de problemă până nu văd o hartă sau niște puncte din oraș care se roșesc, până nu înțeleg ce înseamnă calitatea aerului, ce înseamnă poluanții din oraș și ce înseamnă episoadele de poluare agresivă care se întâmplă foarte des, cel puțin în București.

Așa că, împreună cu mai multe organizații și cu sprijin privat, am înființat Aerlive.ro, un site și o aplicație de mobil. Am început inițial cu 10 stații de măsurare a calității aerului, care măsurau pulberile în suspensie și diverse gaze, dispuse pe o axă nord-sud a Bucureștiului. Practic, nu avem nevoie de autorizații, pentru că lucrăm numai cu persoane fizice sau cu instituții (universități, școli), cu care semnăm parteneriate.

Am început cu 10, iar în momentul de față avem peste 100 de puncte de monitorizare în București și 20 în Cluj.”

Campania „Oprește motorul”

Una dintre campaniile desfășurate de Ecopolis este „Oprește motorul”, care vizează oprirea motorului la staționarea lângă instituțiile de învățământ.

„De obicei, părinții stau foarte mult să-și aștepte copiii cu motorul pornit, deși exact acolo poluează cel mai tare, unde sunt copii, care sunt foarte vulnerabili la această poluare. Am declanșat această campanie împreună cu asociația „Părinți de Cireșari”. Am pus panouri „Oprește motorul” la 55 de școli din București și, în paralel, am reușit să instalăm, cu sprijinul Primăriei Municipiului București, 44 de senzori la școli și spitale”, menționează Oana Nenciu, referindu-se la succesele campaniei.

Poluarea aerului este asociată cu 6,7 milioane de decese premature anual

Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), poluarea aerului (atât cea ambientală, cât și cea casnică) este asociată cu 6,7 milioane de decese premature anual. În 2019, poluarea aerului ambiental a provocat 4,2 milioane de decese premature la nivel mondial, 89% dintre acestea survenind în țările cu venituri mici și medii, în special în regiunile Asia de Sud-Est și Pacificul de Vest.