Din deșeuri alimentare la ambalaje biodegradabile: soluția unei cercetătoare din Republica Moldova pentru reducerea plasticului

Cojile de cartofi, morcovi și fructe, resturile rămase după pregătirea mâncării și semințele care ajung de obicei la gunoi ar putea deveni materia primă pentru ambalajele viitorului. În Republica Moldova, cercetătoarea Olga Fiodorov dezvoltă un material biodegradabil care valorifică aceste resturi și oferă o alternativă pungilor din plastic.

9% din deșeurile din plastic sunt reciclate la nivel mondial

Soluția vine într-un context în care poluarea cu plastic reprezintă una dintre cele mai mari provocări de mediu. Potrivit Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), producția anuală de materiale plastice a ajuns la aproximativ 460 de milioane de tone, iar doar 9% din deșeurile din plastic sunt reciclate. Restul ajung în depozite de deșeuri, sunt incinerate sau poluează mediul. În același timp, Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) estimează că între 19 și 23 de milioane de tone de plastic ajung anual în râuri, lacuri și oceane.

Specialiștii spun că reducerea poluării nu depinde doar de reciclare, ci și de diminuarea cantității de deșeuri generate. Aurelia Bahnaru, președinta e-Circular, atrage atenția că problema începe din momentul în care alegem produsele pe care le consumăm.

„Plasticul de unică folosință îl folosim câteva minute, iar natura are nevoie de sute de ani pentru a-l elimina. În fiecare zi consumăm produse care sunt concepute să fie aruncate imediat după utilizare. Acest model nu mai este sustenabil.”

În acest context, inginera în industrie alimentară, Olga Fiodorov dezvoltă un material biodegradabil obținut din subproduse agroalimentare, precum coji, pulpe și semințe.

„Am observat că un volum semnificativ de subproduse, cum ar fi coji, pulpe, sunt aruncate anual.”

Cum s-a născut ideea

Ideea proiectului a pornit de la cercetările din domeniul capsulelor nutraceutice, unde materialele biodegradabile pot avea utilizări importante.

„Am pornit de la capsulele nutraceutice și m-am gândit cât de util ar fi să folosesc același tip de material și pentru produsele alimentare”, spune inginera.

Prin tehnologia propusă, Olga Fiodorov folosește resurse provenite din industria agroalimentară și horticultură.

„Lucrăm cu tot ceea ce în industria agroalimentară și horticultura se numește deșeu, adică subproduse, cum ar fi coji, pulpe, semințe”, explică Olga Fiodorov.

Potrivit cercetătoarei, unul dintre avantajele acestui tip de ambalaj este capacitatea sa de biodegradare rapidă.

„Acest tip de ambalaj deja se poate găsi pe piață, bineînțeles, și este biodegradabil, se descompune foarte repede. Este vorba de câteva săptămâni, dacă ajunge în apă se descompune în câteva ore, dacă ajunge pe sol este mâncat de insecte și este și ca un îngrășământ pentru sol”, adaugă Olga Fiodorov.

Spre deosebire de ambalajele obișnuite, care au rolul principal de a proteja produsul, noul material este gândit și ca un element care poate adăuga valoare produsului final.

La ce putem folosi ambalajul biodegradabil

Ambalajul ar putea fi utilizat pentru mai multe categorii de produse alimentare, de la gustări până la produse de specialitate.

„În industria alimentară, pungile biodegradabile pot fi folosite pentru ambalarea fructelor uscate, a snack-urilor, a produselor de brutărie și patiserie, a salamurilor uscate, a brânzeturilor, precum și a ceaiurilor și condimentelor”, menționează Olga Fiodorov.

Pe viitor, inginera  își propune extinderea utilizării materialului și în alte domenii, inclusiv în industria farmaceutică.

Potrivit Olgăi Fiodorov, materialul are proprietăți care ar putea fi utile și pentru produse nutraceutice.

„Acest ambalaj se comportă foarte bine în mediul acid al stomacului, care descompune substanța activă și ajunge eficient în acidul gastric”, explică cercetătoarea.

În prezent, produsul se află în etapa de dezvoltare. Echipa analizează posibilitățile de aplicare pe piață și colaborează cu producători locali..

O alternativă bazată pe economia circulară

Proiectul Olgăi Fiodorov aplică principiul economiei circulare, prin care resursele sunt valorificate din nou, în loc să fie aruncate.

„Prin tehnologia propusă nu mai mergem pe o economie liniară, cum ar fi producem, consumăm și aruncăm, însă reutilizăm resursele care există deja și îl punem în valoare.

Republica Moldova are o industrie agroalimentară bine dezvoltată, iar acest lucru ne permite să valorificăm resurse care există deja în țară”, conchide Olga Fiodorov.