Razii la Piața Centrală: aproape 39 de mii de lei prejudiciu pentru vânzarea peștelui fără acte de proveniență

Inspectoratul pentru Protecția Mediului a desfășurat controale la punctele de comercializare a peștelui din Piața Centrală din Chișinău și la magazine specializate în vânzarea uneltelor de pescuit, în contextul perioadei de prohibiție, când pescuitul în obiectivele acvatice naturale este interzis. În urma verificărilor, o vânzătoare de pește viu a fost sancționată pentru comercializarea peștelui de râu fără acte legale de proveniență.

Potrivit unui comunicat emis de Inspectoratul pentru Protecția Mediului (IPM), prejudiciul cauzat resurselor piscicole în acest caz a fost estimat la 38 900 de lei, sumă care urmează să fie recuperată de la persoana responsabilă.

Materialele acumulate au fost expediate către Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), instituția responsabilă de examinarea cazului și aplicarea măsurilor legale corespunzătoare.

În cadrul aceleiași razii, inspectorii au verificat și unitățile specializate în comercializarea uneltelor de pescuit.

O altă persoană a fost sancționată cu amendă de 600 de lei pentru comercializarea plaselor din fibre de monofilament, interzise prin lege.

Inspectorii au ridicat 14 plase de tip „ecran”, care urmează să fie nimicite conform procedurilor legale.

Amintim că, pe 12 mai, Ecopresa a publicat articolul Prohibiția la pescuit: ce amenință reproducerea peștilor în Republica Moldova, în care am documentat comercializarea peștelui în Piața Centrală din Chișinău în perioada de prohibiție. În timpul filmărilor, am identificat specii despre care experții susțin că provin frecvent din braconaj, inclusiv plătică și babușcă.

De ce este importantă perioada de prohibiție

Controalele au loc în contextul perioadei de prohibiție la pescuit, instituită în Republica Moldova între 1 aprilie și 15 iunie 2026, pentru protejarea reproducerii speciilor acvatice din râuri și lacuri. 

Primăvara este sezonul de reproducere pentru majoritatea speciilor de pești, când aceștia migrează spre zonele de mică adâncime și vegetația de la mal pentru a depune icre, devenind mult mai vulnerabili în fața pescuitului. 

Printre speciile cel mai frecvent afectate se numără crapul, carasul, plătica și roșioara, dar și șalăul și știuca, specii caracteristice apelor din Republica Moldova. Lipsa condițiilor de liniște în această etapă afectează reproducerea naturală, iar efectele se resimt ulterior prin reducerea populațiilor de pești din râuri și lacuri.