Astăzi pământul ne roagă să-l auzim și să-l vindecăm: 17 iunie – Ziua Mondială pentru Combaterea Deșertificării și Secetei 

Cu toții ne amintim cum seceta din vara trecută, valurile de arșiță extremă și ploile torențiale cu grindină i-au lăsat pe gospodari și fermieri fără porumb, fără floarea-soarelui, fără legume, fructe și pomușoare. 

Recoltele distruse le observăm în primul rând – pentru că rămânem cu mai puțină hrană. Iar pământul suferă în tăcere – nu-l aude oricine. Vă invităm să ne gândim mai mult la el astăzi, 17 iunie, când marcăm Ziua Mondială pentru Combaterea Deșertificării și Secetei, sub sloganul „Restaurați pământul. Deblocați oportunități”.

Solurile de la noi degradează tot mai mult din cauza schimbărilor climatice: variațiile de temperatură, valurile de caniculă, ploile torențiale și cu grindină care urmează după secete prelungite distrug stratul fertil al pământului și astfel ne complică tot mai mult creșterea unor recolte bune și sănătoase de grâne, legume, fructe, furaje pentru animale.

Aproximativ 880.000 de hectare de terenuri agricole – peste 35% din total – sunt afectate de diverse forme de degradare – eroziune, salinizare, compactare și pierderea fertilității. Cu alte cuvinte, un hectar din trei are capacitatea productivă compromisă, iar acest fapt înseamnă mai puțină securitate alimentară, sustenabilitate economică mai slabă și echilibru ecologic mai fragil.

Cea mai complicată situație o avem în sudul Republicii Moldova –  în zonele care au fost lovite mai crunt de secetă deja se intensifică aridizarea și chiar au apărut semne ale deșertificării, potrivit unui studiu al Băncii Mondiale.

Precipitațiile au scăzut cu vreo 10% în ultimii 10 ani, iar în sud plouă cu 20% mai puțin decât în restul Republicii Moldova. În 2024, din cauza secetei prelungite și temperaturilor de peste 40 de grade Celsius, fermierii din raioanele de sud au pierdut aproape în întregime recoltele de porumb și de floarea-soarelui. Irigațiile ar salva situația, dar aceste sisteme necesită bani pe care nici statul, nici agricultorii nu-i pot găsi peste noapte.

Ce putem face? În primul rând, să plantăm păduri, numite și „scuturi de protecție a solului”. Fără extinderea suprafețelor împădurite, orice alte soluții pur și simplu nu vor funcționa, iar satele noastre vor fi afectate puternic de secetă, eroziuni ale solului şi inundații.

Pământul bolnav, bătătorit și fără nutrienți,  nu poate absorbi apa din precipitații, nu reușește să-și refacă umiditatea în profunzime nici după ploaie – seceta practic nu se mai termină pentru el niciodată. Iar solurile sănătoase, bogate în materie organică, pot stoca de până la 10 ori greutatea lor în apă.

Cum să ajutăm solurile? Experții recomandă împădurirea versanților, crearea a cât mai multe fâșii forestiere, plantarea de culturi perene, tufișuri și arbuști pe versanții cu pantă înclinată puternic, pe costişele transformate în păşuni. Trebuie evitate irigările cu apă din fântâni arteziene, pentru că aceasta provoacă salinizarea solului. Este necesară practicarea asolamentului (rotația culturilor), utilizarea metodei aratului transversal, folosirea metodelor mecanice și biologice de nimicire a buruienilor și de tratare a plantelor, nu a celor chimice.

„În Republica Moldova, degradarea solurilor este cauzată atât de factori naturali (secetă, vânt, ploi torențiale), cât și umani (defrișări, utilizarea intensivă a terenurilor, tehnologii agricole inadecvate). În 1998, țara noastră a aderat la Convenția ONU pentru Combaterea Deșertificării, iar în anul 2000 a fost adoptat un Program Național de Acțiuni în acest sens”, menționează Serviciul Hidrometeorologic de Stat (SHS).

Iată acțiunile prin care omul provoacă degradarea solului:

• Agricultura intensivă, cu îngrășăminte minerale, pesticide, ierbicide și alte substanțe chimice, de multe ori în exces.

• Gunoiștile sporadice, care contaminează solul.

• Suprasaturarea cu culturi prășitoare, inclusiv tehnice, a structurii suprafețelor însămânțate.

• Creșterea excesivă a culturilor tehnice ce utilizează la maximum resursele solului (rapița, mărarul, floarea-soarelui)

• Aratul excesiv, aratul longitudinal. Aratul din deal în vale contribuie la eroziunea solului. Pe terenurile în pantă sunt recomandate plugurile reversibile, care să lucreze paralel cu curbele de nivel.

• Tehnica agricolă grea contribuie la tasarea (compactarea) pământului.

• Irigarea incorectă.

• Pășunatul intensiv.

• Lipsa asolamentului – în consecință, au sporit cantitățile de substanțe chimice pentru combaterea bolilor, dăunătorilor și buruienilor.

• Lipsa ierburilor leguminoase perene și a gunoiului de grajd în asolament.

La nivel mondial, se estimează că 40% din suprafața Pământului este degradată, iar seceta și deșertificarea afectează milioane de oameni anual, provocând valuri de migrație și pierderi economice majore.

___________

Vă prezentăm mai multe articole Ecopresa cu informații foarte importante despre greșelile umane din cauza cărora suferă solul, despre impactul schimbărilor climatice asupra pământului și felul în care ar trebui să ne adaptăm la ele:

Semnele arată că Republica Moldova se transformă în deșert. Cum să acționăm acum, când schimbările climatice ne dau viața peste cap

(FOTO) Pagube enorme și greu de recuperat provocate de ploi: Solurile fertile sunt spălate de șuvoaiele de apă, în lipsa fâșiilor forestiere de protecție

(VIDEO) Nu e furtună din Sahara. E sudul Moldovei, fără fâșii forestiere

Legătura dintre degradarea solului și secetă în Republica Moldova, evidențiată într-un nou raport

Cernoziomul din Stepa Bălțiului este considerat etalon mondial, dar solurile din RM continuă să degradeze masiv