Puterea ciclonului Boris a fost alimentată de schimbările climatice, afirmă experții

Schimbările climatice au alimentat forța devastatoare a ciclonului Boris, consideră numeroși experți europeni. După o vară cu arșiță cumplită, apa caldă a mărilor, inclusiv a Mării Negre, a servit drept combustibil pentru ciclonul care a adus în Europa Centrală și de Est ploi torențiale, inundații, precum și ninsori la mijloc de septembrie. Încălzirea globală, provocată în cea mai mare parte de activitățile omului, amplifică fenomenele meteo caracteristice zonei în care locuim, potrivit specialiștilor în domeniul climei. Furtunile, ploile, inundațiile, seceta, arșița etc. devin mai accentuate și mai frecvente.

Proiectul de cercetare ClimaMeter a analizat deja cum s-a manifestat ciclonul Boris și de ce a fost atât de puternic. Concluzia este că a fost amplificat în primul rând de schimbările climatice determinate de om, apoi de variabilitatea naturală.

„Schimbările climatice influențate de activitatea umană duc la modificări în caracteristicile fenomenelor meteorologice extreme. (…) Aceste schimbări nu sunt doar fluctuații naturale ale climei. Astfel, în cazul precipitațiilor extreme asociate cu ciclonul extratropical Boris, variabilitatea climatică naturală a jucat un rol minor, încălzirea globală provocată de activitatea umană fiind principalul factor”, se arată în analiza publicată de ClimaMeter la 16 septembrie. (Traducerea în română am preluat-o de la unul dintre autori, Bogdan Antonescu.)

Orașe precum Viena (Austria) și Cracovia (Polonia) simt deja efectele schimbărilor climatice – ele sunt acum cu 15% mai umede decât erau cu două decenii în urmă, menționează ClimaMeter.

Proiectul a comparat datele climatice din 2001-2023 cu modelele meteorologice din trecut (1979-2001). „Rezultatele noastre subliniază schimbări critice. Anomaliile de presiune la suprafață arată că depresiunile similare cu Boris sunt acum mai adânci, cu o presiune cu până la 2 hPa mai mică astăzi. Precipitațiile în timpul acestor evenimente au crescut cu 20%, unele regiuni primind până la 4–8 mm de ploaie suplimentară pe zi”, anunță autorii analizei.

Apa caldă a Mării Negre a servit drept combustibil pentru ciclonul Boris

Ploile abundente aduse de ciclonul Boris au urmat după o vară secetoasă în Europa Centrală și de Est, cu temperaturi care au depășit în unele intervale 40 de grade Celsius la umbră. Este exact tipul de condiţii care devin tot mai frecvente ca urmare a schimbărilor climatice, potrivit experților.

„Furtunile precum Boris sunt alimentate, în esenţă, de temperaturile ridicate de la suprafaţa mării, care permit umidităţii să se evapore. Cu alte cuvinte, cu cât suprafaţa mării este mai caldă, cu atât furtuna se alimentează cu mai mult combustibil în timpul trecerii sale”, explică specialistul britanic Malcolm Mistry, citat de stirileprotv.ro.

„Gradul mare de umezeală din bazinul vestic al Mării Negre a alimentat acest ciclon, aducând precipitații importante, în special în Moldova”, confirmă Elena Mateescu, directoarea generală a Administrației Naționale de Meteorologie din România (ANM), citată de antena3.ro.

De la arșiță extremă și secetă, la ploi torențiale și inundații

„Observăm direct de pe străzile orașului, în timp, legătura bine studiată dintre schimbările climatice și dezastrele naturale: într-un sistem climatic dezechilibrat, fenomenele meteo extreme sunt mai INTENSE, mai FRECVENTE și adesea apar consecutiv. De exemplu, avem anomalii de temperatură și, imediat după aceea, inundații. Sau avem caniculă și, ulterior, grindină. (…) Omenirea a cauzat o încălzire globală cu peste 1,2 grade, comparativ cu perioada preindustrială”, scrie EcoVisio pe Facebook. ONG-ul din Chișinău își ilustrează postarea cu o fotografie de la inundațiile provocate de ciclonul Boris în Republica Moldova:

Schimbările climatice sunt evidente. Ce avem de făcut?

În aceste condiții, este foarte important să ne adaptăm cu toții. „Trebuie să investim în soluții de infrastructură durabilă, sisteme de avertizare timpurie și planuri de gestionare a dezastrelor. Este momentul să acționăm nu doar pentru a ne proteja, ci și pentru a limita impactul viitoarelor fenomene meteorologice extreme”, constată autorii de la ClimaMeter.

„Cercetătorii au avertizat de zeci de ani despre posibilele consecințe ale schimbărilor climatice pentru oameni și mediu. Faptul că nu au reușit să-și facă vocea auzită mai mult este amar. Problemele au fost negate și negate. Regretele nu ajută acum”, scrie ziarul austriac Die Presse, citat de RFI.

Ciclonul Boris a provocat peste 20 de victime umane și ninsori la mijloc de septembrie

Ciclonul Boris, care s-a format în nordul Italiei, a adus în Europa Centrală, cu deplasare spre Europa de Sud-Est, ploi torențiale și inundații care au provocat cel puțin 24 de victime umane. Această furtună a adus chiar și ninsori la mijloc de septembrie pe culmile munților din Italia, Polonia, Austria și România.

Ploile torențiale au provocat inundații severe și în Republica Moldova – s-au revărsat râuri și lacuri, au cedat baraje, au fost inundate câmpuri agricole, grădini, drumuri, subsoluri, fântâni. Apele au acoperit pentru ore bune și numeroase străzi din capitala Chișinău, circulația transportului public fiind oprită la decizia autorităților. A fost emisă și o avertizare de risc epidemiologic cu boli provocate de bacterii şi virusuri care se transmit prin apă, produse alimentare şi obiecte contaminate. Ploile și inundațiile au „spălat” stratul fertil al solurilor de pe câmpuri, daunele fiind greu de estimat și posibil de recuperat în sute de ani.

CITEȘTE ȘI: Semnele arată că Republica Moldova se transformă în deșert. Cum să acționăm acum, când schimbările climatice ne dau viața peste cap

De ce se încălzește clima pe Pământ?

Experții susțin că temperaturile extrem de înalte (încălzirea globală) și restul schimbărilor climatice sunt provocate și accelerate în primul rând de activitatea umană ce prejudiciază mediul. Activitatea solară intensă din ultimele decenii contribuie la creșterea temperaturii globale, dar efectele n-ar fi atât de dramatice dacă natura ar fi în echilibru.

Oamenii au transformat planeta Pământ într-o seră și acum ei înșiși suferă de pe urma consecințelor. În goană după câștiguri, omenirea a dezechilibrat ecosistemele. Au fost transformate în terenuri agricole suprafețe pe care erau pajiști și păduri. Au fost exploatate irațional apa, solul, flora și fauna, alte resurse naturale. Ca sursă de energie, au fost utilizate preponderent combustibilii fosili (cărbuni, gaze), nefiind exploatate la timp posibilitățile energiei regenerabile.

Toate aceste acțiuni iraționale au provocat creșterea emisiilor de carbon (a gazelor cu efect de seră), care contribuie la încălzirea globală și o accelerează.

Pe data de 22 iulie 2024 a fost atins un nou record meteo: temperatura medie globală s-a ridicat la 17,15 grade Celsius – a fost cea mai călduroasă zi din istoria măsurătorilor meteorologice. Pentru prima dată, în intervalul februarie 2023 – ianuarie 2024 (în 12 luni consecutiv), temperatura medie la nivel mondial a crescut cu peste 1,5°C.

Prin Acordul de la Paris, semnat în 2015, țări din întreaga lume, inclusiv Republica Moldova, s-au angajat să limiteze încălzirea globală la pragul de 1,5°C, inclusiv prin renunțarea la combustibilii fosili și ținerea sub control a emisiilor de carbon.

*** Material realizat de Ecopresa în cooperare cu Heinrich-Böll-Stiftung e.V.