Programul de extindere și reabilitare a pădurilor pentru anii 2023-2032 a fost aprobat de Guvern

Programul național de extindere și reabilitare a pădurilor pentru perioada 2023-2032 a fost aprobat astăzi de către Guvern. Totodată, Executivul a aprobat și Planul de acțiuni pentru implementarea acestuia în perioada 2023-2027. Programul prevede activități de plantare și reabilitare a vegetației forestiere pe o suprafață de aproximativ 145 de mii de hectare timp de zece ani.

În prezentarea sa, ministra Mediului, Iordanca-Rodica Iordanov, a menționat cinci cele mai importante obiective ale Programului național de extindere și reabilitare a pădurilor:

• Dezvoltarea și extinderea fondului forestier (inclusiv plantarea terenurilor riverane și fâșiilor de protecție a terenurilor agricole)
• Întărirea capacităților de producere și reproducere a materialului forestier (vor fi create trei centre regionale de creștere industrială a materialului forestier și de reproducere, va fi creată pentru prima dată în Republica Moldova baza semincieră)
• Sustenabilitatea vegetației forestiere plantate și reabilitarea acesteia
• Îmbunătățirea cadrului normativ pe domeniul forestier
• Asigurarea regimului de pază a suprafețelor forestiere contra îmbolnăvirilor, incendiilor, activități de tăiere ilegală și braconaj

„Pe termen mediu, acest program ar duce la crearea locurilor noi de muncă, în special în zonele rurale. Producția agricolă și peisajele sustenabile vor fi restabilite, habitatele pentru diversitatea biologică vor fi îmbunătățite, se va regla termic zona care va fi reabilitată și, evident, vom organiza activități de formare profesională silvică a autorităților publice locale și celor private care se vor implica în procesul de gestiune. 

Pe termen lung, ar însemna atenuarea schimbărilor climatice și reducerea emisiilor de carbon, reducerea degradării solurilor, conservarea solurilor prețioase, dinamica pozitivă a sedimentelor în rețeaua hidrografică și asigurarea cu servicii, produse lemnoase și nelemnoase a cetățenilor Republicii Moldova”, a declarat ministra Mediului.

Premierul Dorin Recean a menționat că Programul este unul fundamental pentru mai multe aspecte ale economiei și ale vieții cetățenilor. „Acest program ne va ajuta să ne ambiționăm să devenim carbo-neutri până în anul 2030, în acest scop ne va ajuta trecerea la energia verde. Este un program care va produce foarte multe beneficii pentru sectorul agricol, unde umiditatea este importantă. De asemenea, se va schimba și aspectul zonelor rurale din țară”, a notat șeful Executivului.

Activitățile de plantare și reabilitare a vegetației forestiere se vor desfășura atât pe terenuri noi, cât și pe cele puternic degradate, pe terenuri ale statului, ale administrației publice locale și pe loturile aflate în proprietate privată.

La finalul procesului de implementare a acestui document, se urmăresc a fi atinse mai multe rezultate, printre care extinderea suprafeței acoperite de vegetație forestieră până la 15% din teritoriul țării, creșterea potențialului productiv cu 10% față de cel existent, circa 110 mii de hectare de plantații noi și aproximativ 35 de mii de hectare reabilitate, consolidarea sectoarelor forestiere comunal și privat, reducerea suprafețelor forestiere puternic degradate cu aproximativ 15 mii de hectare.

De asemenea, se așteaptă să fie întărită carcasa hidrologică prin împădurirea a 15 mii de hectare de fâșie riverană, diminuarea proceselor de eroziune a solurilor și protejare a aproximativ 350 de mii de hectare agricole, consolidarea managementului pajiștilor și a pepinierelor silvice.

În prezent, în Republica Moldova suprafața împădurită ocupă 11% din teritoriul țării, pe când gradul mediu de împădurire în UE este de 37,7%.

Anterior, reprezentanții unor organizații neguvernamentale au venit cu mai multe sugestii de îmbunătățire a Programului și planului de acțiuni. Atunci, membrii ONG-urilor au specificat că ar trebui să fie o reglementare clară privind terenul care urmează a fi împădurit pentru a nu exista litigii ulterior. De asemenea, s-a vorbit despre necesitatea de a identifica mai întâi terenul, ulterior să se facă planurile pentru împădurirea acestuia. „Mai întâi, trebuie să fie identificat terenul prin Hotărâre de Guvern, apoi să treacă lotul în categoria fondului forestier sau pentru plantație, astfel să fie scos din circuitul economic. După aceasta, se va decide ce material săditor se va planta și pe ce teritoriu”, a menționat expertul Anatolii Albin, membru al Asociației Obștești „Grădina Moldovei”.

CITEȘTE ȘI: Mai multe ONG-uri vin cu propuneri privind îmbunătățirea programului național de împădurire

În plus, activiștii de mediu au atras atenția asupra necesității de a fi implicați cetățenii de rând și agenții economici în procesele legate de împădurire, subliniind nevoia de a fi supravegheate aceste teritorii. O altă mențiune ține de lipsa planurilor de împădurire a teritoriului din stânga Nistrului.