Grâul și floarea-soarelui sunt două culturi care asigură atât vânzarea pe piața internă, cât și exporturi importante. În R. Moldova, grâul se cultivă ecologic pe o suprafață de peste 4.300 de hectare, în timp ce floarea-soarelui se întinde pe aproximativ 6.400 de hectare. În topul cerealelor crescute ecologic la noi în țară se mai numără porumbul (peste 5.500 de hectare), soia (1.444 de hectare) și mazărea (circa 1.400 de hectare).

De o mare popularitate în rândul culturilor ecologice se numără și nucul, lider în categoria arborilor fructiferi, cu o suprafață de peste 4.800 de hectare.

Dintre plantele medicinale și aromatice, cea mai răspândită cultură în cadrul agriculturii ecologice o reprezintă levănțica (207 hectare), urmată de muștar (111 hectare).

O situație mult mai modestă se înregistrează în privința legumelor crescute în sistem ecologic, după cum o arată graficul de mai jos. Cea mai mare suprafață îi revine cartofului, cultivat ecologic pe 1.48 hectare, iar pe ultima poziție se situează prazul, vinetele, pătrunjelul și păstârnacul, fiecare cu o suprafață de circa 0.01 hectare.

Una din barierele în dezvoltarea agriculturii ecologice în Republica Moldova are loc chiar la nivel de producere — lipsa materialului semincer certificat ecologic. Totuși, atât legislația națională, cât și cea europeană, îi permit producătorului să utilizeze material săditor convențional, dacă acesta îndeplinește anumite condiții: nu a fost tratat cu produse pesticide, nu provine din culturi modificate genetic etc.
.
O altă barieră este lipsa conștientizării de către consumator a importanței produselor ecologice. Chiar dacă tot mai mulți moldoveni au început să se intereseze de alimentele ecologice, majoritatea încă preferă, în cele mai multe cazuri, produsele care au costuri mici, fără să atragă prea multă atenție la calitate. Pentru a contracara acest aspect, MAIA a întreprins mai multe măsuri de promovare a produselor ecologice, precum deschiderea de secţii speciale în supermarketuri, care vând produse ecologice certificate de origine vegetală, și organizarea de expoziții cu vânzare a mărfurilor ecologice.

Unul din locurile unde chișinăuenii pot găsi cu regularitate produse eco este piața EcoLocal. Din 2018, piața este organizată în fiecare weekend la centrul de afaceri Kentford (bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 202) de către Asociația Consumatorilor și Producătorilor Ecologici și Artizanali din Moldova, unul din scopuri fiind „să încurajeze mai mulți producători autohtoni să treacă la agricultura ecologic certificată”. În decembrie 2021, pretura Buiucani a refuzat să acorde autorizația de funcționare a pieței pe tot anul 2022, organizatorii obținând doar autorizație lunară.

Anul trecut, Asociația Obștească „EcoVisio” a lansat, la rândul său, o campanie de sensibilizare a consumatorilor din R. Moldova, cu titlul „Dar ție îți pasă?”. Daniela Fornea, manager al proiectului Rural Agroecology Resilience Hub în cadrul EcoVisio, spune că scopul campaniei este de a-i susține pe consumatori să aleagă conștient, să dorească să procure eco, astfel încât tot mai mulți fermieri să dorească să producă pentru consumatori.

În ceea ce privește exporturile de produse agricole ecologice, ultimele date MAIA arată o scădere de circa 60% în ultimii trei ani, de la aproximativ 55.000 de tone în 2018, la aproximativ 22.000 de tone în 2020. La acest declin gradual au contribuit seceta din 2020, dar și o serie de neconformități înregistrate în 2019 pentru unele loturi de produse, care au determinat exportul acestora drept produse convenționale.

În Uniunea Europeană, o piață cu multă cerere pentru fructele și legumele noastre, comercializarea de produse eco este reglementată în mod strict și detaliat. Potrivit regulamentelor europene, un produs importat dintr-o țară terță poate fi introdus pe piața comunitară atunci când acesta respectă toate exigențele privind obținerea produselor ecologice, iar producătorul a fost verificat de o autoritate sau organism de control recunoscut de Comisia Uniunii Europene.

Pentru ca R. Moldova să își atingă potențialul ca exportator de produse agroalimentare ecologice, este necesară modificarea legislației și racordarea ei la cea europeană.

Întrucât cadrul legal al R. Moldova nu este armonizat cu cel UE, agricultorii sunt nevoiți să facă o dublă certificare, adică să aibă un certificat european, dar și unul eliberat de autoritățile naționale.

Potrivit MAIA, legislația R. Moldova cere ca organismele internaționale de certificare să se acrediteze la nivel național pentru a fi recunoscute la noi în țară. Această cerință contravine Acordului Multilateral de Recunoaștere IAF MLA, din care face parte și Centrul Național de Acreditare (MOLDAC), și care stipulează ca certificatele de acreditare emise de țările semnatare să fie recunoscute reciproc.

„Pentru a fi posibilă recunoașterea organismelor internaționale la nivel național, este necesară modificarea legislației naționale. În acest sens, la momentul actual se promovează proiectul de lege privind producția agroalimentară ecologică și etichetarea acesteia, care armonizează noul Regulament al UE 848/2018 privind producția ecologică. Acest proiect de lege a fost transmis Guvernului spre aprobare”, precizează ministerul de resort.

MAIA mai menționează că instituția a desfășurat în 2021 cursuri de instruire și asistență tehnică pentru implementarea Regulamentului UE privind producția ecologică.

Folosirea frauduloasă a termenilor „ecologic”, „biologic”, „organic” sau a abrevierilor acestora („bio” sau „eco”) pe eticheta produselor agricole sau a materialelor publicitare, care pot induce in eroare consumatorul si care nu sunt obtinute in conformitate cu legea, este interzisă în R. Moldova prin Legea privind protecția consumatorilor.

Totodată, un proiect de lege promovat în prezent de MAIA vrea să introducă sancțiuni pentru utilizarea neconformă, de la 300 la 500 de unități convenționale pentru persoane fizice, și de la 1000 la 1500 de unități convenționale pentru persoanele juridice. Pentru anul 2021, nu au fost recepționate sesizări privind utilizarea neconformă a termenilor menționați.

Vasile Mârzenco, director executiv al Federației Naționale a Fermierilor (FNF), a precizat pentru Ecopresa.md că, din cei 7.000 de producători agricoli membri ai FNF, doar 2-3% practică agricultura ecologică.

„Este foarte riscantă această agricultură ecologică, findcă fondul fitosanitar este uneori foarte agresiv și nu este posibil de prelucrat plantele prin metode pur biologice. Suportul statului pentru conversia la agricultura ecologică trebuie sporit considerabil, iar subvențiile trebuie cel puțin dublate pentru ca mai mulți fermieri să fie motivați să cultive produse bio. Cerere de produse ecologice este, și este în creștere. Chiar și pe piața externă, produsele ecologice au undă verde”, menționează Vasile Mârzenco.

Potrivit datelor MAIA, subvențiile pentru trecerea la agricultură ecologică variază de la 1.500 la 8.000 de lei pentru fiecare hectar de teren agricol supus procesului de conversie. În cazul apiculturii ecologice, suportul statului este de 500 de lei pentru fiecare familie de albine în perioada de conversie.