Implementarea convenției de la Aarhus: Zece recomandări pentru autoritățile din R. Moldova

Trebuie revăzută structura autorităților centrale de mediu și este necesar un plan de acțiuni privind implementarea Convenției de la Aarhus. Sunt două din cele zece recomandări adresate autorităților de către autorii raportului alternativ  privind implementarea convenției de la Aarhus în Republica Moldova.

CITEȘTE ȘI Acces limitat la informații de mediu. Constatările autorilor Raportului alternativ privind implementarea Convenției de la Aarhus în Moldova

Potrivit lor, prin implementarea acestor recomandări se vor face progrese în domeniul implementării convenției de la Aarhus și anume – accesul la informație, participarea publică și accesul la justiție în cazurile de mediu. Cele zece recomandări sunt:

1. Guvernul Republicii Moldova ar trebui să promoveze adoptarea de către Parlament a legilor de mediu pentru a implementa pe deplin acquis-ul UE de mediu care rezultă din Acordul de Asociere. Trebuie să fie utilizate noi abordări în dezvoltarea politicii și a legislației de mediu, inclusiv convergența cu principiile cheie care guvernează legislația-cadru a UE.
2. Planul de acțiuni privind implementarea Convenției de la Aarhus cel puțin până în 2025 trebui să fie elaborat în baza unei metodologii clare de analiză a factorilor, care nu a permis realizarea planului anterior 2011–2015.
3. Structura autorităților centrale de mediu ar trebui revizuită pentru a evita suprapunerea funcțiilor și pentru a face structura instituțională mai eficientă, în special, prin separarea funcțiilor de autorizare, inspecție și crearea unei agenții executive de monitorizare, schimb de informații și autorizare în subordinea Ministerului de Mediu.
4. Trebuie adoptată o nouă lege privind protecția mediului care să introducă un sistem integrat de autorizare pentru instalațiile cu impact semnificativ asupra mediului cu valori limită de emisie stabilite direct în legislație, urmând abordarea Directivei privind emisiile industriale. Trebuie introduse cele mai bune tehnici disponibile (BAT) ca temei pentru autorizare.
5. Legislația privind accesul la informație ar trebui modificată pentru a formula și delimita prevederi clare privind categoriile de informații de interes public și ar trebui transpusă directiva UE privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public.
6. Crearea unui portal online accesibil publicului cu informații de mediu și sisteme electronice aferente (interconectate) ale autorităților de mediu, inclusiv o bază de date cu poluatorii, un echivalent al Registrului european de emisii și transfer de poluanți (PRTR).
7. Revizuirea reglementărilor privind costurile pentru furnizarea de informații și pentru a se asigura că furnizarea de informații în sine este gratuită, permițând în același timp costurile administrative (căutarea datelor, copierea) pentru generarea informațiilor care urmează să fie taxate
8. Pentru a asigura accesul deschis la informații, ar trebui introdus un mecanism eficient de aplicare (inclusiv sancțiuni) pentru a preveni încălcarea arbitrară a legislației privind accesul la informație și a petițiilor de către autoritățile publice.
9. Modificarea Legii privind evaluarea impactului asupra mediului și a Legii cu privire la evaluarea strategică a mediului în așa fel încât să permită publicului să participe la primele etape ale procesului decizional și nu doar la ultimele etape când nu mai este posibil pentru a face orice modificări semnificative.
10. Legea privind asistența judiciară garantată de stat ar trebui modificată în ceea ce privește condițiile și principiile privind compensarea parțială sau totală a asistenței juridice calificate. Statul care compensează chiar și o parte din costurile litigiilor ar putea încuraja cetățenii să solicite asistență juridică și să elucideze problemele de mediu în fața instanțelor.