Vânătoarea prin prisma guvernanței de mediu

37

Două tabere – pro și contra activității de vânătoare – se confruntă în fiecare an în Republica Moldova. De la tragicul accident de la Rezervația „Pădurea Domnească”, în decembrie 2012, soldat cu omor prin împușcare, vânătoarea a generat demisii urmăriri penale, proteste, dezbateri, schimbare de lege.

În martie 2021 intră în vigoare Legea vânătorii și fondului cinegetic, adoptată acum un an (la 30 noiembrie 2018). În termen de 24 de luni, Guvernul urmează a aduce actele normative în concordanţă cu prevederile prezentei legi și trebuie elaborate şi aprobate actele normative necesare implementării acesteia.

Discuții aprinse în iulie-august

Lunile iulie-august, sunt de obicei marcate de discuții aprinse privind numărul de specii și animale pentru noul sezon de vânătoare. În fiecare an, anume în această perioadă se „reaprind” dezbaterile privind rostul vânătorii, ca ocupație și, în special, numărul de animale pentru „reglementare numerică”, adică pentru vânat. Anul acesta nu a fost o excepție, iar „bătălia” s-a dat inclusiv pentru numărul de păsări.

Revista NATURA aborda, în luna septembrie, importanța deschiderii datelor despre numărul efectivelor reale a speciilor din Republica Moldova – adică câți mistreți, iepuri, vulpi, gâște, rațe, porumbei etc. există și care este argumentul includerii lor în cotele de vânătoare. În opinia jurnaliștilor și organizațiilor de mediu, aceste cifre reprezintă baza informațională care justifică orice intervenție în natură, și prin urmare susțin că numerele trebuie să fie reale, bazate pe recensăminte solide și transparente. La rândul lor, vânătorii spun că „reglementarea numerică” este benefică pentru menținerea în stare sănătoasă a populațiilor de animale sălbatice, mai ales în cazul populațiilor care se dovedesc prea numeroase în contextul unui habitat limitat sau în care se pot găsi indivizi purtători de boli transmisibile. Argumente de acest gen, provenind dintr-o tabără sau alta, au fost prezentate instituției de resort (Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului), atât în cadrul întâlnirilor publice, cât și în procesul de consultare decizională căruia i s-au alocat 15 zile. După consultările cu societatea civilă de mediu, care s-a exprimat pentru micșorarea numărului de indivizi „recoltați” și pentru excluderea unor specii incluse pentru vânat, executivul a renunțat la speciile de păsări limicole (sitar de pădure, nagâț, becaţina mică, becaţina comună) din lista celor permise spre vânat în sezonul 2019-2020. În schimb, s-a permis vânătoarea la specii precum turturica (Streptopelia turtur), prepelița (Coturnix coturnix) – specii considerate periclitate pe plan european, precum și mai multe tipuri de rațe sălbatice.

O altă categorie sunt specii de vânat sedentar. Potrivit Agenției „Moldsilva”, în fondurile de vânătoare gestionate de stat, speciile de vânat sedentar sunt: cerbul comun, cerbul-cu-pete, mistreţul, căpriorul, fazanul. Analiza datelor privind dinamica principalelor specii de vânat din fondul cinegetic gestionat de Agenţia „Moldsilva” numărul de animale este în creștere. Dar oare aceasta este un motiv pentru a le vâna?

Screenshot_27

De fiecare dată, controverse iscă și prevederea privind vânătoarea în ariile protejate. Conform noii legi, teritoriul rezervațiilor științifice şi al altor arii naturale protejate de stat în care vânătoarea este interzisă face parte din fondul cinegetic, dar este considerat zonă de liniște. Din păcate, realitatea arată că în ariile protejează se vânează, inclusiv illegal (specii ne-incluse în Hotărea de Guvern actuală, sau mai mulți indivizi decât e permis, sau specii din Cartea Roșie). Ecologiștii susțin că este important, în primul rând, să se delimiteze clar hotarelor ariilor protejate din Republica Moldova, iar în cazul zonelor întinse să se facă planuri de management care să indice clar zonele unde activitatea de vânătoarea este permisă. De asemenea, ei optează pentru interzicerea practicării vânătorii în rezervațiile naturale la toate speciile, inclusiv în cazul populațiilor păsărilor de apă migratoare în ariile de protecţie specială avifaunistică.

Cum se va vâna în continuare?

Până la 29 decembrie 2019 se permite vânătoarea la mistreți, iepuri de câmp, porumbei (porumbelul gulerat, guguştiuc, turturică), gâște (gârlița mare, gâsca de vară), raţe (raţa mare, raţa lingurar, raţa pestriţă, raţa cu cap castaniu, raţa mică, raţa cîrîitoare), lişiţe, găinuşe de baltă. Vânătoarea la fazani este permisă până la 12 ianuarie 2020, iar la vulpi și şacali – până la 31 iulie 2020, cu excepţia perioadei de reproducere (aprilie-mai).

În acest an, pe durata întregului sezon de sezonul de vânătoare, este interzis vânatul la: cerbi, mufloni, căpriori, bursuci, potîrnichi, porumbei de scorbură, becaţina mare, culicul cu cioc subţire, sitarul de mal, culicul mare şi toate speciile de păsări răpitoare.

Pentru sezonul de vânătoare 2020-2021, vom putea să participăm cu propuneri la etapa consultării publice a proiectului de Hotărâre de Guvern în perioada iulie-august 2020.

Propunerile sunt binevenite

Actualmente, în cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului este instituit un grup de lucru care va fi responsabil de elaborarea actelor normative necesare executării Legii vânătorii și fondului cinegetic (cu alte cuvinte, regulamente).

Crearea cadrului normativ specific acestui domeniu își propune să stabilească condițiile pentru gestionarea eficientă și folosirea rațională a resurselor cinegetice ale Republicii Moldova; să armonizeze interesele utilizatorilor terenurilor în scopul asigurării echilibrului ecologic; să stabilească respectarea limitelor de vânătoare, controlul eficient al vînătorii și conservarea diversității biologice naționale etc.

Cu propuneri și recomandări pot veni toți cei interesați de domeniu, expediind contribuțiile în format electronic la următoarele adrese de e-mail: madrm@madrm.gov.md sau ion.grati@madrm.gov.md, inclusiv pe suport de hârtie la adresa poștală a Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului: MD-2005, mun. Chișinău, str. Constantin Tănase 9, MADRM.

Potrivit anunțului privind inițiativa demarării procesului de elaborare a cadrului normativ secundar, al Legii vânătorii și fondului cinegetic nr.298/2018, nu este un termen limită pentru propuneri și recomandări. Totuși Guvernul are o limită de 24 de luni de la intrarea în vigoare a legii, pentru a adopta cadrul normativ, drept pentru care procesul de elaborare a regulamentelor ar putea fi accelerat.

Menționăm că vânătoarea este acţiunea de pândire, căutare, stârnire, urmărire, hăituire sau orice altă activitate având ca finalitate capturarea vânatului ori uciderea acestuia.

Articol realizat în cadrul proiectului în cadrul proiectului „Lobby şi advocacy – pentru o guvernanţă de mediu durabilă şi democratică”, implementat de realizată de Mişcarea Ecologistă din Moldova și susţinut de Programul de Granturi al Ambasadei Statelor Unite în Republica Moldova.