Săptămână ecologică dedicată Zilei Pământului 

270
Ziua Pământului. Foto simbol

Pentru Săptămâna ecologică, 17–22 aprilie 2017, dedicată Zilei Pământului, Inspectoratul Ecologic de Stat a publicat pe pagina oficială un amplu material dedicat stării solurilor în R. Moldova. Un rezumat îl puteți lectura în continuare:  

Suprafaţa totală a fondului funciar al Republicii Moldova constituie 3 384,6 mii ha, inclusiv 2499,6 mii ha (73,9%) – terenuri agricole, din care 1 822,9 mii ha (72,9%) – terenuri arabile, 288,9 mii ha (11,6%) – plantaţii perene, 347,2 mii ha (13,9%) – fîneţe şi păşuni, 40,6 mii ha (1,6%) – pârloage.

Cota terenurilor arabile şi a plantaţiilor pomiviticole este foarte mare — 62,4 lа sută din suprafaţa totală a fondului funciar sau 84,5 la sută din suprafaţa terenurilor agricole, ceea се nu permite menţinerea unui echilibru ecologic dintre ecosistemele naturale şi antropice, provocînd degradarea învelişului de sol şi biodiversităţii.

Învelişul de sol constituie unul din cele mai importante resurse naturale, principala bogăţie naţională a Moldovei. Bunăstarea noastră depinde direct de faptul cît de raţional exploatăm  solurile.

Calitatea învelişului de sol in Republica Moldova ре majoritatea terenurilor agricole este nesatisfacătoare, iar ре unele terenuri este critică. Continuă să se extindă suprafeţele terenurilor afectate de eroziune şi alunecări, de procesele de dehumificare, de deteriorare a structurii şi de compactare, de solonizare, de salinizare şi înmlăştinire. S-au intensificat secetele. Aceste procese duc lа dereglarea ciclurilor biologice a bilanţului elementelor nutritive şi a humusului din sol, la deteriorarea solurilor şi la scăderea fertilităţii lor.

Prejudiciul anual direct şi indirect cauzat de degradarea solurilor şi secetă ре teritoriul republicii constituie 436 mln 479 mii dolari SUA, inclusiv: 79 mln 846 mii dolari SUA – costul solurilor totalmente distruse de alunecări de teren, ravene şi in procesul efectuării lucrărilor de terasament; 356 mln 633 mii dolari SUA — costul recoltelor pierdute şi a solului fertil spălat de ре versanţi.

Principalii factori naturali de degradare a solurilor în republică sînt relieful accidentat şi clima (aridizarea, ploile abundente). Degradarea antropică a învelişului de sol este condiţionată de gospodărirea nechibzuită a omului. În rezultatul interacţiunii factorilor naturali (clima, relieful) şi celor antropici procesele de degradare a învelişului de sol se intensifică.

Factorii antropici principali de degradare a învelişului de sol sînt antrenarea maxima a teritoriului in arătură; tăierea fîşiilor de pădure şi a fişiilor de protecţie, prelucrarea terenurilor de-a lungul versanţilor, amplasarea incorectă a reţelei de drumuri, protejarea insuficientă a solurilor сu covor vegetal, cota exagerată a culturilor prăşitoare in asolamente, tasarea solurilor сu mecanisme grele, impactul reformei funciare.

Factorul principal аl degradării învelişului de sol este eroziunea. Suprafaţa totală a terenurilor erodate constituie circa 877,6 mii ha (35,1% din suprafaţa terenurilor agricole). Suprafaţa solurilor erodate s-a majorat ре parcursul a 35 de ani сu 264,4 mii ha, ceea се constituie 10,4 1a sută din suprafaţa terenurilor agricole, crescînd anual сu 7554 ha. Pierderile anuale de sol, ca rezultat al eroziunii, constituie 26 mln tone, ceea се echivalează сu distrugerea a 2000 ha de ciornoziom сu bonitatea de 100 puncte. Această cantitate de so1 fertil conţine: humus – 700 mii tone; azot – 50 mii tone; fosfor – 34 mii tone; potasiu – 393 mii tone. Cele mai erodate soluri sunt depistate in judeţele Cahul (44,4 %), Hînceşti (43,7 %), Ungheni (43,4%), Nisporeni (43,4%).

Un alt mare pericol pentru fertilitatea solului il constituie dehumificarea. Anual, in urma acestui proces natural se pierd circa 2,0 mln tone de humus, pentru compensarea cărora e nevoie de circa 20 mln tone de îngrăşăminte minerale.

În ultimii ani se intensifică cazurile de nimicire a microorganismelor şi microflorei din soluri prin arderea miriştii. În anul curent miriştile au ars ре o suprafaţă de circa 346 ha, distrugînd rămăşiţele de vegetaţie, care contribuie la creşterea fertilităţii şi îmbunătăţirea protecţiei solurilor.

Din mai multe cauze  se sădesc foarte puţine fîşii forestiere de protecţie, sau chiar dimpotrivă,  se distrug şi cele existente.

Premiza folosirii raţionale, ameliorării şi protecţiei învelişului de soluri al Moldovei este respectarea ре teritoriul ei a principiilor de agricultură durabilă, care preconizează:

  • organizarea antierozională a teritoriului gospodăriilor, implementarea măsurilor organizatorice, agrotehnice, fitoameliorative şi hidrotehnice, avind ca scop protecţia solurilor de eroziune;
  • structurizarea şi reconstrucţia landşafturilor, extinderea teritoriilor împădurite şi a luncilor in scopul menţinerii echilibrului ecologic dintre sistemele naturale şi antropogene, păstrării diversităţii biologice şi a ocrotirii resurselor pedologice şi acvatice; implementarea asolamentelor, in care corelaţia dintre culturile prăşitoare, păioase, ierburile perene şi culturile legumicole ar contribui lа protejarea fertilităţii solurilor, lа combaterea buruienelor, bolilor şi a dăunătorilor, sporirea productivităţii lor;
  • aplicarea îngrăşămintelor organice din toate sursele posibile (resturi vegetale mărunţite, băligar, siderate, culturi intermediare, deşeurile organice animaliere şi deşeurile de menaj după prelucrarea lor specială, composturi);
  • implementarea unui sistem minim de prelucrare a solului, care asigură păstrarea structurii şi durabilităţii agricole;
  • folosirea resurselor locale (energiei solare şi terestre, bacteriilor, care fixează azotul şi vieţuiesc liber in sol, soiurilor şi hibrizilor rezistenţi lа secetă, aplicarea metodei utilizării raţionale a apelor de irigare) şi micşorarea volumelor resurselor procurate (îngrăşăminte, pesticide);
  • integrarea sectorului culturi de cîmp сu sectoarele zootehnic şi horticol in scopul creării unui sistem agricol complex şi arabil, avînd o diversitate biologică mai mare, in care resursele interne se folosesc mai eficient, schimbul de substanţe este mai complet, costul producţiei se micşorează, forţa de muncă se foloseşte mai raţional, creşte stabilitatea populaţiei rurale;
  • organizarea teritoriului astfel, încît componentele naturale şi antropice ale landşaftului agricol să formeze un complex organizaţional echilibrat şi utilizat armonios, care ar asigura condiţii pentru sporirea productivităţii agriculturii, conservarea şi reînnoirea resurselor pedologice şi a altor resurse, armonizarea factorilor naturali şi economici, crearea unui mediu favorabil, stabilitatea întregului sistem.

Dumitru  APARATU, inspector principal,

secţia inspectare sol, deşeuri şi substanţe chimice, Inspectoratul Ecologic de Stat

LĂSAȚI UN MESAJ