Râurile mici au ajuns „la limita catastrofală”

386
Monitorizarea biologică a apei din râurile mici Foto: Centrul Naţional de Mediu

Râurile mici au ajuns „la limita catastrofală” – un interviu cu Iuliana CANTARAGIU, expertă proiecte, Centrul Național de Mediu

– Organizația pe care o reprezentați este cunoscută la nivel național ca fiind preocupată de domeniul protecției resurselor de apă. Reieșind din experiența acumulată, cum apreciați starea râurilor mici din R. Moldova, care sunt problemele cele mai stringente?

Iuliana Cantaragiu
Iuliana Cantaragiu

– Resursele de apă din Republica Moldova sunt într-o stare deplorabilă, le-aș califica chiar „la limita catastrofală”. Nu avem o stație de epurare a apelor uzate funcțională la parametrii normativi, aruncăm deșeurile menajere peste tot, inclusiv în râuri, prelucrăm terenurile până-n maluri, administrând pesticide, am distrus majoritatea fâșiilor forestiere de protecție, am construit 4127 de lacuri fără o administrare responsabilă și adecvată, care opresc apa și nu respectă debitul ecologic. Pot aduce o mulțime de exemple a modului defectuos al gândirii noastre și al acțiunilor noastre iresponsabile în administrarea resurselor de apă. În consecință, avem râuri de gradul IV și V de poluare, ceea ce înseamnă că sunt poluate și foarte poluate. Râuri, care suferă de o insuficiență de apă și a căror apă este foarte poluată. Respectiv, pe de o parte, vrem să avem apă pentru irigare, pentru piscicultură, pentru potabilizare etc., pe de altă parte, încă nu am ajuns la maturitatea de a prețui și îngriji apa. Dar, fără apă nu există viață.

– Cum au evoluat lucrurile la nivel național în privința stării râurilor mici – s-a agravat sau s-a îmbunătățit situația în ultimul timp?

– Aș putea spune, că, deocamdată, suntem la etapa de procesare a informației și de conștientizare a stării de lucruri. Asta, dacă vizualizăm tabloul general și încercăm să ne imaginăm drumul pe care-l avem de parcurs în reabilitarea râurilor noastre, pentru ca să ajungem la starea lor cum sunt, de exemplu, în Finlanda, unde majoritatea râurilor sunt de clasa I de calitate, adică apa este de calitate „foarte bună”.

În același timp, dacă analizăm datele, starea râurilor, deocamdată, doar degradează. Rapoartele Serviciului Hidrometereologic de Stat și al Inspectoratului Ecologic de Stat confirmă acest lucru.

Monitorizarea chimică a apei din râuri: Iuliana Cantaragiu și Ina Coșeru, Centrul Național de Mediu
Monitorizarea chimică a apei din râuri: Iuliana Cantaragiu și Ina Coșeru, Centrul Național de Mediu

În același timp, în procesul nostru de evoluție, remarc faptul că tot mai mulți oameni din Republica Moldova sunt interesați de calitatea apei pe care o consumă, ceea ce este un lucru pozitiv. De asemenea, este apreciabil și faptul că Agenția „Apele Moldovei” atrage deja o mai mare atenție râurilor interne și încearcă, treptat, să pună în aplicare principiile de management integrat al resurselor de apă. Totodată, la nivel legislativ, a fost adoptată în anul 2011 (intrată în vigoare din 2013) noua Lege al apelor, care introduce instrumente noi în domeniul administrării resurselor de apă și anume, la nivel de bazin hidrografic, ceea ce este o abordare inovativă și corectă.

Pe de altă parte, domeniul resurselor de apă, din păcate, nu se regăsește ca unul prioritar în agenda guvernamentală, respectiv, suferă de o insuficiență critică de finanțare. Ceea ce înseamnă că nu se construiesc sisteme de canalizare și stații de epurare, care ar duce la diminuarea poluării, nu se alocă bani pentru delimitarea fâșiilor de protecție a râurilor și multe alte investiții foarte necesare, care nu sunt acoperite financiar, dar foarte necesare pentru ca să avem apă și ape curate.

Și pe acest fundal, nu pot să nu remarc și faptul că, comasarea Ministerului Mediului cu Ministerul Agriculturii, amplifică procesul de degradare a resurselor de apă. Un exemplu recent, la care am participat, este propunerea legislativă a noului Minister, fiind inițiată de componenta agricolă a acestuia, de modificare a Legii apelor în defavoarea protecției resurselor de apă. Această comasare are toate șansele să ne arunce cu zeci de ani înapoi.

– Ați putea detalia acest aspect, or avem încă puțină expertiză în R. Moldova privind crearea și funcționarea Comitetelor subbazinelor hidrografice?

– Fără lipsă de modestie, pot spune că Centrul Național de Mediu deține cea mai amplă expertiză pe aspecte de creare și funcționare a Comitetelor subbazinale în Republica Moldova. Din 2012 până în prezent, Centrul Național de Mediu (CNM) a facilitat crearea a șase Comitete subbazinale pe râurile Răut, Ichel, Bâc (Districtul Hidrografic Nistru) și Ciuhur, Larga, Tigheci (Districtul Hidrografic Dunărea-Prut și Marea Neagră). Este o cerință care reiese din Directiva Cadru Apă a Uniunii Europene, care stipulează că cel mai bun model de gospodărire a apei este la nivel de bazin hidrografic – unitate geografică și hidrologică naturală, în loc de administrare la nivelul limitelor administrative sau politice.

Foto: Centrul Național de Mediu
Foto: Centrul Național de Mediu

Ne bucură faptul că putem contribui la îmbunătățirea administrării resurselor de apă prin expertiza noastră, pe care o împărtășim, cu mare drag, cu fiecare organizație sau instituție interesată de protecție a resurselor de apă. Avem o colaborare foarte bună cu autoritatea publică centrală de mediu și cu instituțiile subordonate, cu societatea civilă de mediu, cu multe autorități publice locale, ceea ce ne oferă oportunitatea de a contribui la procesul de îmbunătățire a stării resurselor de apă în Moldova.

În același timp, sunt foarte multe provocări de depășit, care reies, în mare parte, din înțelegerea precară a multora a ceea ce înseamnă un management adecvat al resurselor de apă.

În 2015, Centrul Național de Mediu, cu susținerea Programului de Granturi pentru Democrație al Ambasadei SUA din R. Moldova, a realizat Ghidul „Asigurarea protecției mediului și managementul resurselor naturale în activitatea autorităților publice locale”, care vine să ofere anumite răspunsuri și să orienteze corect implicarea administrațiilor publice pentru a menține echilibrul resurselor naturale. Astfel, acest ghid scoate în evidență aspectele ce țin de asigurarea securității ecologice prin contribuția autorităților, utilizarea rațională și protecția resurselor naturale și modul de a implica publicul la luarea deciziilor și acțiuni privind protecția mediului.

– Chiar zilele trecute am fost semnalați despre poluarea râului Ichel, pe cursul căruia este deversată ilegal apa uzată. Cât de des este contactat Centrul Național de Mediu de către cetățenii preocupați de soarta râurilor din preajmă?

– Deseori suntem contactaţi prin telefon, e-mail şi prin intermediul reţelelor de socializare de către cetăţenii mai responsabili față de poluarea mediului și a resurselor acvatice. Îi îndrumăm către autoritățile care se pot implica, publicăm datele despre încălcările grave pentru a sensibiliza actorii locali responsabili de remedierea lucrurilor. Din păcate, nu reușim întotdeauna să atragem atenția autorităților. Uneori, aceștia cunosc prea bine problema, dar nu pot sau nu vor să întreprindă nimic pentru a o rezolva.

– De fapt, ce ar trebui să facă autoritățile, dar și cetățenii, pentru schimbarea atitudinii față de râurile mici?

– În primul rând, avem nevoie de oameni vizionari, care să știe ce vor și unde vor să ajungă în domeniul resurselor de apă în Republica Moldova. Și astfel de oameni sunt necesari atât în rândurile autorităților publice centrale și locale, cât și în rândurile societății civile, care include asociații obștești, mass media, cetățeni. Și, nu în ultimul rând, avem nevoie de vizionari și în rândurile oamenilor de afaceri, precum și în rândurile politicienilor.

Gunoiște neutorizată în apripiere de râul Răut la Florești. Foto: Natura.md
Gunoiște neutorizată în apropiere de râul Răut la Florești.
Foto: Natura.md

Avem stabilită o legislație de mediu în domeniul managementului resurselor de apă. Respectiv, ea nu trebuie modificată în favoarea unor grupuri de interese înguste, ci poate fi îmbunătățită în favoarea protecției resurselor de apă, de care beneficiază toate părțile interesate, și cetățenii, și agricultorii, și piscicultorii, și alți agenți economici. Aici mă refer nemijlocit la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, care este responsabil de elaborarea politicilor în domeniu, precum și la Parlament, care este responsabil de adoptarea politicilor.

Avem instituții responsabile de control a respectării legislației de mediu, cum este Inspectoratul Ecologic de Stat, și de administrare a resurselor de apă, cum este Agenția „Apele Moldovei”. Aceste instituții trebuie să fie fortificate, create condiții pentru a atrage specialiști competenți, contracarată corupția și lăsate să-și îndeplinească funcțiile, fără intervenții din partea politicului pentru protecția unor grupuri înguste de interese. Cel mai recent exemplu de astfel de interese promovate neloial este hidrocentrala de la Brânzenii Noi (raionul Telenești), construită pe cursul râului Răut fără respectarea prevederilor legislației în domeniu.

Mediul de afaceri trebuie să învețe să vizualizeze lucrurile în ansamblu, nu doar prin prisma propriei afaceri și propriilor interese. Un business durabil este doar acela care are responsabilitate și față de societatea unde activează. Respectiv, dacă legislația în vigoare spune că apele uzate trebuie deversate respectând anumiți parametri normativi, că de asta depinde funcționarea stațiilor de epurare, atunci agenții economici trebuie să caute posibilități de instalare a tehnologiilor de preepurare a apelor uzate în loc să facă presiuni pentru modificarea legislației așa cum le convine și nu așa cum este onest față de societate, că altfel nu vom îmbunătăți calitatea apelor în viitorul apropiat.

În ceea ce privește cetățenii, este foarte important ca fiecare dintre noi să nu aruncăm deșeurile pe malurile râurilor și în râuri. În timpul campaniilor de salubrizare găsim în râuri și anvelope, și animale moarte, și saci cu baligă, și îmbrăcăminte, și baterii, și o mulțime de alte lucruri care pur și simplu te uimesc și te gândești ce-a fost în capul omului de a hotărât că locul lor e anume în râu. De asemenea, cei care locuiesc la sol și au sisteme de alimentare cu apă, să nu evacueze apa uzată după gard, că nu se știe niciodată cum mizeria care o aruncă azi se va întoarce mâne sub formă de toxine în legumele, carnea, laptele și brânza pe care o consumă. Cei care locuiesc în blocuri cu apartamente, să realizeze, că toaleta nu este coș de gunoi, în care se aruncă orice, astfel ducând la disfuncționalitatea sistemelor de canalizare și a stațiilor de epurare. De exemplu, uleiul care a fost utilizat la prepararea mâncării nu se aruncă în toaletă, că face procesul de epurarea a apelor uzate foarte dificil, uneori chiar și imposibil. Iar dacă vrem să avansăm pe scara responsabilității, îndemn oamenii să folosească detergenți ecologici, care nu sunt cu mult mai scumpi decât cei obișnuiți, însă contribuie la o epurare mai bună a apelor uzate la stațiile de epurare. Astfel, apele uzate epurate deversate în râuri sunt de o calitate mai bună, respectiv contribuind și la îmbunătățirea calității apei în râuri.

Și la final, vreau să subliniez, în mod special pentru factorii de decizie atât la nivel central, cât și la nivel local, că investițiile în infrastructura de canalizare și epurare a apelor uzate, precum și în protecția resurselor de apă nu este un lux sau un moft, ci o necesitate pentru viața și sănătatea oamenilor care locuiesc în această țară.

– Dragă Iuliana Cantaragiu, mulțumim mult pentru acest interviu și pentru lecțiile prețioase oferite cititorilor noștri și autorităților.

A intervievat: Lilia CURCHI

logo adaInterviul este publicat în cadrul proiectului „Managementul integrat al resurselor de apă în Republica Moldova – pentru o dezvoltare durabilă şi populaţie sănătoasă” realizat de Mișcarea Ecologistă din Moldova,  în cadrul Programului de Suport (granturi) destinate ONG‐urilor de mediu în domeniul managementului integrat al resurselor de apă, administrat de Agenția „Apele Moldovei”, ca parte a Proiectului „Consolidarea cadrului instituțional în sectorul de apă și sanitație din Republica Moldova (Faza 01)”, finanțat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) și Agenția Austriacă pentru Dezvoltare (ADA). Viziunile, opiniile, poziţiile care se includ în acest material nu neapărat reflectă opinia donatorilor.

LĂSAȚI UN MESAJ